Sâmbătă, 11 martie 2017, tineri din Pildeşti, Hălăuceşti şi Sagna au participat la o zi de reculegere organizată de CL "Adormirea Maicii Domnului" din Pildeşti în incinta casei din Hălăuceşti a Surorilor Franciscane Misionare de Assisi.
Ziua a început cu o rugăciune în capelă în care toţi ne-am îndreptat gândurile spre Isus pentru a avea o zi benefică sufletului nostru. Postul Mare reprezintă un timp unic pentru sufletul nostru în care reflectăm calea pe care Isus a pătimit ca să moară pentru noi.
După rugăciune, a urmat un joc de cunoaştere prin care ne-am împrietenit, am fost veseli şi am aflat despre fiecare câte ceva. Pr. Pavel Mărtinaş, vicar la Pildeşti şi responsabil cu cercetaşii catolici din Moldova, a ţinut prima meditaţie; tema aleasă de acesta a fost una surprinzătoare, şi anume, singurătatea. Am aflat ce este singurătatea din punct de vedere social şi spiritual. Părintele ne-a prezentat o pildă despre o bătrânică. Deşi avea toate condiţiile, plătea un tânăr să-i aducă în fiecare zi un ulcior cu apă. Însă, ea, de fapt, dorea să vadă pe cineva, dorea să ştie că în fiecare zi vine cineva la ea şi nu este singură.
Am vorbit despre problemele singurătăţii, care, de cele mai multe ori, apar când ne rătăcim de relaţia cu Dumnezeu. "Oamenii sunt singuri, deoarece ei construiesc ziduri, în loc de poduri", spune papa Francisc.
Am avut parte de un timp personal, în care am reflectat toţi asupra singurătăţii noastre. Nu este normal să te simţi singur, deoarece Isus a fost, este şi o să fie întotdeauna disponibil pentru noi. Iar când ne simţim singuri, în primul rând, trebuie să ne îndreptăm ochii sufletului spre Isus şi să-i cerem ajutorul, să-i cerem îndrumare în rătăcirea noastră. Singurătatea faţă de prieteni şi de celelalte lucruri începe după ce ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Aceasta este dăunătoare în cantităţi mari, atunci când ne izolăm, când refuzăm orice sprijin şi când ne pierdem în lucruri toxice sufletului nostru. Însă, singurătatea poate fi şi benefică, atunci când ne alocăm un timp pentru noi, când ne desprindem de cele cotidiene şi ne lăsăm sufletul să răsufle. Noi putem fi alături de persoanele singure şi neajutorate prin rugăciune şi fapte, însă, cel mai mare ajutor pe care îl poate primi o astfel de persoană este din interiorul său.
Singurătatea poate fi un lucru rău atunci când ne duce la pierzare, la consumarea drogurilor, ţigărilor, alcoolului; şi ne duce la idea că a fi singuratic este un lucru mai bun.
Ziua a continuat cu un dialog pe grupuri în care ne-am exprimat părerile, pe baza unor întrebări. După care, am pus în comun toate ideile.
În tot acest timp, i-am avut la dispoziţie pentru colocvii pe pr. Pavel, pe pr. Bernardin OFMConv. şi pe sora Silvia.
Am făcut Îngerul Domnului în capelă înainte de masa şi apoi a avut un timp de destindere în care am făcut un pic de mişcare şi ne-am unit în calitate de grup.
Înainte de această zi, am avut ca temă să ne confecţionăm o cruce, crucea poverilor noastre. Le-am pus pe toate pe o masă, iar fiecare a luat una, fără să ştie crucea cui o deţine şi am mers în biserica parohială unde am parcurs Calea sfintei cruci.
Alături de noi au fost sora Silvia şi sora Francisca, în vârstă de 87 de ani. Aceasta ne-a povestit calea pe care a parcurs-o ea până să vină în slujba lui Dumnezeu şi obstacolele pe care le-a înfruntat ca un adevărat luptător.
Ne-am pregătit de sfânta Liturghie la care am participat cu trup şi suflet la aceasta. I-am oferit lui Isus pâinea şi vinul, simbol al trupului şi sângelui său; crucile noastre, simbolul poverilor noastre pământeşti; eşarfa, simbolul spiritului nostru cercetăşesc ce ne-a adus împreună în această zi; şi chitara - simbol al alinării şi al veseliei.
În cadrul sfintei Liturghii, a avut loc a doua meditaţie, la predică, în care am reflectat despre cum ne putem împrospăta relaţia noastră cu Isus, iar mai apoi cu cei din jurul nostru.
A urmat bilanţul zilei în care am ajuns la concluzia că toţi oamenii au avut în viaţă un moment în care s-au simţit singuri, în special tinerii, care sunt ţinta singurătăţii.
Trăind în armonie, atât în familie, cu prietenii şi mai ales cu Isus, niciodată nu o să ne simţim singuri. Isus a dus povara crucii singur şi nu s-a plâns o clipă. A îndurat cuiele ce i-au străpuns trupul, a îndurat moartea sa pentru noi din iubire.
Ema Bulai,
lider cercetaşi-Pildeşti
*
"Aceasta zi de reculegere ne-a arătat o nouă cale de a fi aproape de Dumnezeu... Singurătatea este un dar. Îl numim dar deoarece în momentele de singurătate ne descoperim pe noi înşine. Fiecare persoana are nevoie de un timp cu el, un timp de singurătate. Pot spune ca aceasta zi de reculegere ne-a făcut să ne gândim la ceea ce simţea Isus când era răstignit ("Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?" - Mt 27,49), iar acum suntem pregătiţi pentru Învierea Domnului" (Beatrice Emanuela Mihălcuţ)
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 11 martie: Hălăuceşti: Zi de reculegere pentru cercetaşi
