|
| © Vatican Media |
Fraternitatea nu este o opţiune, ci un imperativ evanghelic
de Isabella Piro
Multele culori ale steagurilor din toată lumea, presărate de albul umbrelelor deschise pentru a se proteja de soare şi însoţite de bucuria celor circa 25.000 de credincioşi prezenţi: Parque Bicentenario din Quito, în Ecuador, a primit ieri, duminică, 15 septembrie, celebrarea de încheiere a celui de-al 53-lea Congres Euharistic Internaţional. Statio Orbis a fost prezidată de delegatul pontifical, cardinalul Baltazar Enrique Porras Cardozo, arhiepiscop emerit de Caracas, însoţit de o misiune compusă din ecleziasticii din Quito, părintele Wilson Posligua, călugăr de la Opus Spiritus Sancti, vicar pentru viaţa consacrată, şi preotul Darwin Salazar Calderón, cancelar arhidiecezan.
La a 150-a aniversare a consacrării Ecuadorului la Preasfânta Inimă a lui Isus, de la 8 la 15 septembrie, Congresul a reflectat asupra temei "Fraternitate pentru a vindeca lumea". Şi asupra acestui aspect deosebit cardinalul Porras a centrat omilia: "Pentru creştini - a spus el - fraternitatea nu este o opţiune, ci este un imperativ evanghelic, este legătura de unire între fiinţele umane ca expresie a unei filiaţii autentice, respectând demnitatea persoanei, egalitatea drepturilor şi solidaritatea unora faţă de ceilalţi, o familiaritate radicală cu paternitatea creativă şi cu maternitatea mângâietoare".
De aici, referinţa delegatului pontifical la Euharistie nu ca "simplă comemorare, ci ca memorial" al Bunătăţii care ne atrage la sine. "Euharistia - a mai subliniat el - elimină foamea de lucruri materiale şi aprinde dorinţa de a sluji, ne ridică din sedentarismul nostru comod şi ne aminteşte că nu suntem numai guri de săturat, ci şi mâini pentru a-l sătura pe aproapele nostru." În această optică, a reafirmat cardinalul, este deosebit de "urgent să ne ocupăm de cei cărora le este foame de hrană şi de demnitate, de cei care nu au loc de muncă şi cu greu îşi câştigă cele necesare traiului", pentru că "fraternitatea credinciosului care se hrăneşte din Euharistie reformulează raporturile cu ceilalţi, dimensiunea iertării şi a ajutorului samaritean".
Celebrantul a scos în evidenţă că şi îngrijirea casei comune este rod al fraternităţii: "Din America Latină, un continent devastat de exploatarea iraţională a naturii - a explicat el -, dimensiunea ecologică asumă «cetăţenia» de virtute de construit, iar lucrările sinodale despre Amazonia, cu ocrotirea creaţiei şi a contextului în care trăim, capătă o dimensiune pe care n-o putem ignora".
În sfârşit, cardinalul i-a îndemnat pe credincioşii numeroşi prezenţi să plece de la Quito cu "un bagaj bogat în mărturii încărcate de speranţă şi cu certitudinea că Euharistia şi devoţiunea către Inima lui Isus vor lărgi orizonturile vieţilor noastre pentru a sluji mai bine o lume contradictorie, rănită, dar răscumpărată în Cristos, cu misiunea de a o transfigura".
Înainte de binecuvântarea finală, delegatul pontifical a anunţat că următorul Congres Euharistic Internaţional, al 54-lea în ordine cronologică, se va ţine la Sydney în 2028. Ştirea a fost primită cu entuziasm de delegaţia australiană prezentă la Quito şi a fost urmată de proiecţia unui material video pentru a explica modul în care ţara se pregăteşte pentru evenimentul care va ajunge la o sută de ani de la primul Congres găzduit în Australia, în 1928.
La miile de credincioşi prezenţi a ajuns şi mulţumirea arhiepiscopului de Quito şi primat al Ecuadorului, Monseniorul Alfredo José Espinoza Mateus, care a făcut cunoscut unul dintre primele roade ale Congresului, adică demararea de mese comunitare, denumite "Pâinea fraternităţii".
Statio Orbis de ieri a fost precedată, sâmbătă, 14 septembrie, de Liturghia din Piaţa "Sfântul Francisc" urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament pe străzile din centrul istoric al capitalei Ecuadorului. Celebrarea a fost prezidată de preşedintele Conferinţei Episcopale locale şi arhiepiscop de Guayaquil, Monseniorul Luis Gerardo Cabrera Herrera. Reflectând asupra textului din Evanghelia lui Ioan proclamat în timpul liturghiei (3,3-17), prelatul a aprofundat conceptul de iubire a lui Dumnezeu Tatăl faţă de lume, "o iubire gratuită, o iubire compătimitoare, o iubire fidelă care nu exclude pe nimeni din cauza status-ului său social, religios, moral, economic". "Dumnezeu iubeşte această lume - a adăugat el - cu măreţiile sale şi mizeriile sale, cu succesele sale şi greşelile sale, cu bucuriile sale şi durerile sale. Dumnezeu iubeşte acest pământ, adesea poluat şi exploatat, dar şi animat de mari iniţiative de îngrijire şi de respect".
Apoi reluând cuvintele Papei Francisc, prelatul a amintit că Euharistia "nu este premiul sfinţilor, ci este pâinea păcătoşilor. Ea ne transformă într-o fraternitate pentru a îngriji rănile lumii personale şi sociale, adesea provocate de abandonare, violenţă, boală şi moarte". De aici, invitaţia concluzivă adresată credincioşilor de a fi ca bunul samaritean care se îngrijeşte de cel care este strivit de orice tip de suferinţă.
Procesiunea Preasfântului Sacrament, desfăşurată printre tapetele florale pregătite pentru această ocazie cu motive care amintesc de Euharistie, a efectuat şapte opriri, în timpul cărora s-au făcut rugăciune pentru intenţiile Sfântului Părinte, pentru Biserică, pentru ţară, pentru oraş şi autorităţile sale, precum şi pentru viaţa călugărească, pentru familie, pentru pace, pentru copii şi pentru tineri, şi pentru lucrătorii pastorali.
(După L'Osservatore Romano, 16 septembrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
