Vineri seara episcopul de Roma în vizită pentru sărbătoarea Sfânta Fecioară Maria a Încrederii
De Gianluca Biccini
Zece formatori şi 85 de seminarişti, dintre care 40 sunt romani şi 45 provin din alte dieceze. Dintre aceştia din urmă, unsprezece sunt originari din diferite ţări ale lumii. Este comunitatea Seminarului Mare Pontifical Roman care cu ocazia sărbătorii patronale a Sfintei Fecioare Maria a Încrederii, vineri, 28 februarie 2014, seara îl primeşte pe papa Francisc. În ajun, rectorul părintele Concetto Occhipinti a acordat acest interviu ziarului nostru.
A existat un "efect Bergoglio" asupra vocaţiilor la Roma?
Cardinalul vicar Vallini deja de câţiva ani dă un impuls puternic şi pasionat pastoraţiei vocaţionale şi îngrijirii formării în seminariile şi colegiile noastre diecezane. Mărturia papei Francisc se altoieşte pe acest parcurs de animare vocaţională care deja aduce roade bune. Încă nu sunt în măsură să ofer verificare cantitativă a vocaţiilor ajutate de cuvântul şi de mărturia Sfântului Părinte, totuşi pot spune cu certitudine că un "efect" important se referă la calitatea formării tinerilor noştri, care se simt zilnic însoţiţi într-un constant drum de urmare şi de convertire, care permite să ne orientăm asupra esenţialului: o viaţă evanghelică vrednică de acest nume.
Încă de la începutul pontificatului papa Francisc a subliniat că este înainte de toate episcop de Roma. Ce a însemnat asta pentru seminarul vostru?
În afară de a fi motiv de bucurie, ne-a întărit în speranţa că relaţia cu episcopul nostru poate să asume un caracter concret de experienţă şi de întâlnire personală. O speranţă "care nu dezamăgeşte", dat fiind faptul că în aceste prime luni de pontificat papa a dat aspect concret relaţiei cu Biserica de Roma, întâlnind numeroase realităţi ale diecezei şi acum pe seminariştii săi.
În diferite circumstanţe, îndeosebi la 6 iulie anul trecut în timpul întâlnirii cu seminariştii cu ocazia Anului Credinţei, papa a folosit cuvinte puternice şi clare împotriva carierismului în cler şi împotriva ispitei mondenităţii spirituale. Cum au fost primite în comunitatea voastră?
Pentru noi reprezintă o corectare cotidiană care, dacă în primul moment poate să aducă suferinţă, apoi provoacă o mare consolare. Percepem că Sfântul Părinte, tocmai pentru că îi iubeşte mult pe preoţii şi pe episcopii din toată lumea, îi corectează. În seminarul nostru deja de mult timp s-a făcut alegerea de a compune echipa formativă în mod prevalent din preoţi care au o experienţă pastorală ca parohi sau vicari parohiali. Având pentru câţiva ani contactul direct şi personal de relaţie cu poporul lui Dumnezeu, ne dăm seama de cât de mult această mărturie personală este eficace în formarea tinerilor. Când papa Francisc atinge anumite note inimile noastre de formatori se bucură şi inimile seminariştilor noştri se deschid la adevărata plinătate a vieţii sacerdotale.
Cum v-aţi pregătit pentru vizita episcopului de Roma?
După ce am aflat vestea pe la jumătatea lunii ianuarie, am simţit imediat exigenţa de a ne pregăti printr-o aprofundare a exortaţiei sale apostolice Evangelii gaudium. Fiecare seminarist a făcut o lectură meditată a câtorva paragrafe, punându-şi două întrebări: ce preot doreşte Sfântul Părinte ca eu să pot fi pentru Biserica din timpul nostru? Şi prin urmare ce formare, ce seminar doreşte? Din multele şi bogatele idei reieşite am scos întrebările pe care câţiva seminarişti i le vor adresa în timpul întâlnirii care va avea o tonalitate de dialog.
În ultimul an s-a schimbat şi competenţa asupra seminariilor, trecută de la Congregaţia pentru Educaţia Catolică la Congregaţia pentru Cler. Schimbarea a avut incidenţă asupra vieţii comunităţii voastre?
Am avut posibilitatea, în aceste prime luni ale anului formativ, să-l întâlnim şi să-l cunoaştem pe noul prefect al Congregaţiei pentru Cler, cardinalul Beniamino Stella şi pe secretarul cu delegare pentru seminarii, Monseniorul Patrón Wong. Ne-a uimit imediat stilul lor de apropiere şi de slujire faţă de realitatea frumoasă şi delicată a comunităţilor noastre formative. Seminariştii au fost mulţumiţi şi încurajaţi de un stil care, păstrând un climat de familiaritate, ştie să îndrepte spre ceea ce este mai profund şi esenţial, spre ceea ce este mai bun în fiecare dintre noi. Această experienţă iniţială, deja împărtăşită cu rectorii celorlalte colegii şi seminarii din Roma, ne face să sperăm bine.
În 2013 aţi promovat iniţiativa Vesperelor încrederii. Şi în acest an aţi decis să repetaţi experienţa deschizând porţile seminarului pentru a întâlni tineri şi familii. Deci bilanţul a fost pozitiv?
Da, de fapt finalitatea acestei întâlniri lunare este de a oferi o ocazie de rugăciune şi de întâlnire în interiorul casei noastre atâtor tineri şi familii pe care seminariştii îi întâlnesc în parohii şi în experienţa misiunilor populare, situate la începutul fiecărui an formativ. Ne dăm seama că se defineşte tot mai mult ca moment de ajutor pentru atâţia tineri, dar şi de sprijin pentru seminariştii noştri care pot avea experienţa concretă a Bisericii diecezane care însoţeşte drumul lor formativ cu afect şi cu rugăciune.
(După L'Osservatore romano, 28 februarie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
