Editura "Presa Bună": A apărut monografia Catolicii din Fărcăşeni, lupi temerari ai credinţei nealterate şi făuritori de biserici
Rod al cercetărilor părintelui Alois Moraru, la Editura "Presa Bună" a apărut în luna decembrie cartea Catolicii din Fărcăşeni, lupi temerari ai credinţei nealterate şi făuritori de biserici, lansată în biserica din Fărcăşeni, în cadrul Liturghiei din a treia duminică din Advent, 17 decembrie 2023, prezidată de PS Iosif Păuleţ, episcopul Diecezei de Iaşi, concelebrând PS Petru Gherghel, episcop emerit. În jurul altarului au mai fost pr. Alois Moraru, autorul lucrării, pr. Cristian Farcaş, actualul paroh, şi alţi şase preoţi. Lansarea a fost prilejuită de împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea parohiei şi 25 de ani de la sfinţirea şi consacrarea altarului actualei biserici.
Un "centenar" ce trebuia să fie celebrat
Oricât am scotoci în istoria acestui sat, în urmă cu 100 de ani nu găsim un eveniment notabil care să ne determine a face o sărbătoare centenară, ci vom aplica semnul matematic al adunării: 75 + 25 = 100. Mai exact, în 2023 se aniversează 75 de ani de când Preasfinţitul Anton Durcovici a decretat înfiinţarea Parohiei Catolice de Fărcăşeni şi 25 de ani de când a fost sfinţită actuala biserică din comunitate. Despre aceste evenimente voi detalia la momentele cele mai potrivite ale prezentei cărţi.
Fiecare lucrare monografică, pe care mă străduiesc s-o elaborez cât mai obiectiv posibil, mă poartă într-o lume nouă, cu oameni şi realităţi noi, cu bucuriile şi dezamăgirile trăite de locuitorii acelei aşezări de-a lungul veacurilor. Aşa s-a întâmplat şi în ultimele lui, când am căutat să mă inserez mai bine într-"un sat curat catolic", cum constatase părintele Ioan Ferenţ şi-i comunica învăţătorului Constantin Lazăr, la 18 decembrie 1928: "Pe mine mă interesează partea religioasă, adică nerespectarea legilor care asigură libertatea cultului catolic al elevilor catolici, mai ales într-un sat curat catolic. (...) că veţi respecta sărbătorile catolice prevăzute, că în aceste sărbători nu veţi pune la muncă pe elevii catolici, că pentru serviciul religios în sărbătorile naţionale îi veţi trimite la biserica lor şi nicidecum la biserica altui cult, salutând cu mulţumire sufletească şi măsura pe care aţi luat-o cu privire la instrucţia religioasă a elevilor...".
Ca orice monografie, această carte ne invită să intrăm într-un sat, cu o parohie a Diecezei Romano-Catolice de Iaşi, care are o viaţă particulară, proprie, care începe, creşte şi se desăvârşeşte mereu. Pentru a cunoaşte acest parcurs şi pentru a pătrunde în perspectiva ce se proiectează este nevoie să priveşti în trecut, dar mai ales să cunoşti realităţile prezente. Deoarece nu toţi cititorii prezentelor rânduri au avut ocazia de a vizita satul Fărcăşeni şi a afla date referitoare la cei care vieţuiesc acolo, am considerat necesar să redăm publicului larg o scurtă istorie autentică a acestei comunităţi, pe care am inserat-o în evoluţia ei eclezială, considerând că familia, biserica şi şcoala i-au ajutat pe cei de acolo să crească şi să se dezvolte armonios.
Când am demarat această activitate de cercetare - la solicitarea colegului meu de facultate teologică şi slujire sacerdotală: preotul Cristian Farcaş - am avut în vedere un spectru cât mai vast de abordare, dorind să surprindem aspecte istorice, geografie, toponimice, etnografice, antropologice, culturale, spirituale, instituţionale, administrative etc. Ritmul alert impus acestei cercetări nu ne-a permis o abordare exhaustivă, ci ne-am impus o scurtă incursiune în istoria satului şi a evenimentelor care s-au succedat în cei aproape 300 de ani de când am putut identifica prezenţa catolicilor în Fărcăşeni.
Mai întâi, intenţionăm să aruncăm o privire de ansamblu asupra arealului local şi să analizăm câteva date generale despre aşezarea geografică, cadrul istoric şi documentele constitutive, prima atestare documentară, organizarea teritorial-administrativă şi câteva repere demografice. Apoi, am considerat necesar să studiem şi istoria catolicilor din Caracaşi sau Oboroceni, filială a Parohiei Fărcăşeni în ultimii 75 de ani, dar surori ale aceleaşi parohii-mame: Butea. Pentru a avea un cadru mai larg, am surprins şi unele aspecte privind identitatea catolicilor şi interferenţele cultural-religioase: prezenţa catolică pe Valea Siretului, sosirea catolicilor în Fărcăşeni şi Oboroceni, constituirea şi dezvoltarea comunităţilor. Viaţa religioasă a comunităţii catolice o vom structura în mai multe capitole: filială a Parohiei Butea (1862-1948) constituirea Parohiei Fărcăşeni (1948), comunitatea catolică din Fărcăşeni şi Caracaşi în ultimii 75 de ani.
Prezenta monografie conţine multe date şi documente despre cele patru lăcaşuri de cult finalizate în Fărcăşeni (1814, 1872, 1928 şi 1998), date despre bisericile din filiala Oboroceni, dedicate Sfântului Arhanghel Mihail, proprietăţile parohiei (casa parohială şi anexele, spaţiile pentru activităţi pastorale, cimitirele şi pământurile) etc. Vom dedica capitole speciale pentru slujitori Bisericii (preoţi, dascăli şi persoane), dar vom prezenta aspecte legate de consiliile parohiale, grupurile pentru copii, tineri adulţi, precum şi alte realităţi pe care le-am surprins în evoluţia pastoraţiei din această parohie.
Comunitatea catolică din Fărcăşeni a fost implicată constant în viaţa socio-culturală a statului român, de aceea am dorit să abordăm anumite chestiuni legate de acest segment de implicare. Ca şi în alte monografii pe care le-am redactat, nu puteam omite să facem referinţe la aceia care s-au implicat în războaie şi mişcări sociale, de aceea am reperat câteva tematici în această direcţie: Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial şi al Doilea Război Mondial. În finalul studiului, vom prezenta starea actuală a parohiei, câteva concluzii şi un status animarum.
Fiind limitată aria cercetării, înainte de a demara acest demers ştiinţific şi a-i da o structură cât mai închegată şi completă, am căutat tot ceea ce s-a scris despre catolicii din Fărcăşeni şi Caracaşi. Din păcate, referinţele editate despre istoria acestei comunităţi sunt lacunare. Primul cercetător care a scris despre catolicii de aici a fost preotul cercetător Iosif Gabor, care a adunat datele pe care le-a cules despre Fărcăşeni şi le-a inserat în lucrarea Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova, dactilografiată în anul 1972 şi publicată după opt ani de la moartea sa, la Editura "Conexiuni" din Bacău, în anul 1996.
Ţinând cont că "istoria este testamentul lăsat de către strămoşi strănepoţilor ca să le slujească de tălmăcire a vremii de faţă şi povăţuire a vremii viitoare" (Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopiseţul Moldovei şi Valahiei, vol. I, Bucureşti, 1872, p. IV), dorim să subliniem că făuritorii cărţii de faţă sunt înşişi catolicii din Parohia Fărcăşeni, căci ei au participat activ la propăşirea spirituală şi materială a comunităţii. Istoria acestor oameni a fost surprinsă în numeroase documente, în realizările care s-au consemnat sau care se văd şi astăzi, dar şi în amintirile fotografice sau spirituale pe care le păstrează. De aceea, întrucât o istorie autentică nu se poate scrie decât pe baza documentelor şi a rezultatelor "cercetării la faţa locului", am folosit ca surse bibliografice principale în elaborarea prezentei monografii ecleziale documentele originale păstrate în arhivele instituţiilor bisericeşti şi mărturiile verbale ale câtorva persoane.
Întrucât arhiva Parohiei Romano-Catolice Fărcăşeni este restrânsă, am apelat la câteva fonduri păstrate în arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, în arhiva Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, în arhiva Parohiei Romano-Catolice Butea, în arhiva Parohiei Romano-Catolice Cotnari, în arhiva Curiei Provinciale din Bacău, în arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, la unele documente din arhiva Congregaţiei "De Propaganda Fide" din Roma şi din arhiva Curiei Generale a Fraţilor Minori Conventuali din Roma, o parte din aceste fonduri fiind microfilmate şi păstrate în arhiva noastră diecezană. Pe lângă documentele originale şi relatările verbale pe care le-am cules, am apelat la numeroase colecţii de documente, cărţi şi publicaţii, care constituie sursa bibliografică principală pentru perioadele istorice şi aspectele pe care nu le-am găsit în documentele cercetate.
Prima întrebare la care am încercat să dăm răspuns în paginile acestei cărţi a fost: "Cine sunt catolicii din Fărcăşeni, cum de a rămas o comunitate atât de omogenă şi care sunt înfăptuirile lor în această zonă?" Pentru a găsi un răspuns adecvat, am considerat necesar să facem o scurtă incursiune spre întemeierea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi şi înfiinţarea Provinciei Franciscane din Moldova. Ca şi astăzi, în centrul comunităţii din Fărcăşeni a fost lăcaşul de cult, de aceea de multe ori biserica a reprezentat principalul reper al credincioşilor. Cum am menţionat deja, spre finalul studiului vom insera date despre starea sufletelor, rămânând câteva cifre de completat pe viitor, în funcţie de documentele care ne vor fi accesibile.
În secolul al XIX-lea au avut loc ample transformări politice şi sociale în spaţiul românesc, inclusiv în Fărcăşeni şi Caracaşi. Se iveau zorii unei societăţi noi, mai ales prin proclamarea Regulamentelor Organice (1831), unirea Moldovei cu Ţara Românească (1859), instalarea monarhiei şi proclamarea primei Constituţii (1866), cucerirea independenţei (1877) etc. Învăţământul nu mai reprezenta doar privilegiul unor categorii sociale, ci devenise obligatoriu pentru toţi, iar din punct de vedere economic legea agrară din 1864 rezolva multe din problemele trecutului. Atunci a crescut şi rolul Bisericii Catolice în orânduirea socio-culturală, iar cu sprijinul unor înalţi demnitari, precum Mihail Kogălniceanu şi membrii familiei regale, îşi consolidează sistemul socio-pastoral. Orice comunitate îşi are proprii eroi, persoane care şi-au dat viaţa sau au luptat pentru apărarea ţării, de aceea vom menţiona şi participarea catolicilor din Fărcăşeni la războaie şi mişcări sociale, scoţând în evidenţă monumentul eroilor din centrul satului.
Anul 1948 a "revoluţionat" întreaga structură bisericească a României şi implicit a Episcopiei de Iaşi, iar legile de naţionalizare şi restructurare a cultului catolic din România au impus o schimbare a administrării parohiilor şi filialelor diecezei. Tocmai în acel an a fost înfiinţată Parohia Fărcăşeni, comunitatea de aici şi păstorii ei trebuind să sufere din cauza acestor legi comuniste. După anul 1990 asistăm la o revigorare a vieţii parohiale, momente surprinse şi prin intermediul activităţii grupărilor parohiale care au funcţionat în ultimii ani în Fărcăşeni. Construirea bisericii parohiale "Adormirea Maicii Domnului" reprezintă curajul parohului şi al credincioşilor din acei ani
În finalul acestei prezentări doresc să mulţumesc celor care m-au susţinut în acest demers ştiinţific, într-un mod deosebit preoţilor Cristian Farcaş, Marcel Blaj, Valeriu Ciorbă şi Pavel Butnaru, dar şi istoricului Dănuţ Doboş. Nu pot omite mulţumirea pe care sunt dator s-o exprim faţă de laicii care şi-au depănat amintirile şi m-au ajutat să leg multe documente arhivistice. În sfârşit, mulţumirile noastre se îndreaptă spre Editura "Presa Bună" din Iaşi, care a pregătit textul şi fotografiile pentru tipar, dar şi celor pentru care s-a făcut acest efort: fiecărui cititor în parte.
Lucrarea de faţă este doar o încercare monografică în desluşirea unor aspecte ale vieţii catolicilor din Fărcăşeni şi Caracaşi, ea putând fi continuată şi aprofundată deoarece istoria nu este o ştiinţă fixă, putând fi mereu îmbogăţită de noile documente descoperite şi cercetate, precum şi de numeroase mărturii verbale care pot întregi această "carte de vizită a Parohiei Fărcăşeni". Din cauza spaţiului şi timpului limitat dedicat cercetării, lucrarea de faţă - adresată nu atât specialiştilor, ci mai ales fărcăşenenilor din ţară şi străinătate -, lasă loc la multiple completări şi retuşări ulterioare, de aceea vă sunt recunoscător pentru criticile constructive şi observaţiile necesare.
Pr. Alois Moraru
* * *
Catolicii din Fărcăşeni, lupi temerari ai credinţei nealterate şi făuritori de biserici
Alois Moraru, Ed. "Presa Bună", 2023, ISBN 978-630-6574-08-7, 17x24 p., 340 p., 50 lei
* * *
Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):
Din Librăria "Presa Bună":
- prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
- prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
- prin e-mail: [email protected]
- prin Internet: www.ercis.ro/libraria
* * *
Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro
