Comunitatea catolică din Londra: "10" (zece ani) cu felicitări
Ziua în care s-a scris o filă de istorie, pe meleaguri străine, mai exact Londra, a fost ziua de 23 octombrie 2016, atunci când comunitatea creştinilor catolici stabiliţi aici a împlinit zece ani de când, în mod oficial, a început să-şi desfăşoare activitatea ecleziastică pe teritoriul Marii Britanii.
Cu multă surprindere şi emoţie am primit vestea în luna ianuarie, din partea părintelui nostru paroh Marcelin Blaj, că vom avea parte de o sărbătoare nemaiîntâlnită: celebrarea împlinirii a 10 ani de prezenţă catolică românească la Londra, în ziua de 23 octombrie 2016. "Deja zece ani de când primul nostru păstor, părintele Robert Măţău, ne-a adunat la prima sfânta Liturghie în limba engleză pe teritoriul Marii Britanii?" - ne şopteam nedumeriţi cu toţii la aflarea acestei veşti. Când au trecut 10 ani? Iată că au trecut şi acest lucru ne-a provocat să facem o analiză a celor 10 ani petrecuţi aici în Londra.
O analiză care ne-a oferit curaj să nu lăsăm ca împlinirea celor 10 ani să fie doar amintire, ci să fie marcată de o sărbătoare adevărată, care să implice toată comunitatea, care să exprime ce am trăit în tot acest timp şi care să ne ajute să ne unim şi mai mult inimile în acest buchet de suflete, comunitatea catolică din Londra.
Motorul care ne-a pus în mişcare a fost părintele Marcelin, care duminică de duminică ne provoca amintindu-ne că nu mai e mult până la momentul sărbătorii şi că trebuie să ne pregătim ca nişte gospodari adevăraţi pentru această celebrare.
Entuziasmul şi bucuria aşteptării ne-au fost aripile care ne-au înălţat spiritele pentru a ne oferi timpul, capacităţile şi resursele noastre spirituale şi materiale în slujba momentului festiv al comunităţii noastre de suflet. Seara, târziu, după programul de lucru, trudiţi, dar plini de motivaţia credinţei, am alergat la biserică din toate colţurile Londrei sau chiar din afara urbei londoneze, pentru a organiza cea mai solemnă sărbătoare a noastră de până acum. Fiecare, cu ideile, sugestiile şi propunerile sale, a pus o piesă în mozaicul celebrării celor 10 ani de prezenţă la Londra.
Încununarea muncii noastre a fost ziua de duminică, 23 octombrie 2016, când am celebrat sărbătoarea comunităţii împreună cu doi episcopi, 11 preoţi şi cu toată suflarea creştinilor adunaţi la sărbătoare.
Această zi binecuvântată a fost pregătită şi anticipată prin două sfinte Liturghii, prezidate de către PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, cu predici tematice prezentate de către părintele Petru Sescu, Vineri, 21 octombrie, şi sâmbătă, 22 octombrie. Aceste două zile cu Liturghii speciale în cadrul cărora au fost predici speciale şi ocazii de spovezi, au constituit pentru comunitatea noastră două zile de misiuni populare, pentru care îi mulţumim lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să retrăim bucuria de acasă. Părintele Petru ne-a ţinut cu sufletul la gură prin bogăţia şi lumina cu care ne-a explicat Cuvântul lui Dumnezeu, făcând referinţă la milostivirea lui Dumnezeu, în acest an al milostivirii încă în curs de desfăşurare. Vineri, la sfânta Liturghie, ne-am rugat în mod special pentru sufletul sorei noastre +Marinela, care a trecut la Domnul cu câteva zile înainte de sărbătoarea noastră şi al cărei trup neînsufleţit a fost prezent la celebrare. La acest moment de mare durere a comunităţii - durere pentru că răposata Marinela a fost trup şi suflet implicată în toate activităţile noastre de la biserică, Părintele predicator ne-a ajutat să înţelegem că trecerea sorei noastre la Domnul este o victorie; o victorie care ne ajută să trăim cu această convingere că toţi putem fi victorioşi.
Marea sărbătoare de duminică a început încă de dimineaţă, când centrul parohial era deja asediat de sufletele generoase şi disponibile care aveau să ocupe baricadele organizării unei zile de neuitat.
La ora 13.30, din centrul parohial a pornit procesiunea spre biserică, având în frunte crucea procesională, flancată de lumânări, apoi steagurile cu însemnele noastre spirituale: chipul sfintei Fecioare de la Cacica şi chipul fericitului Ieremia, ministranţii, preoţii veniţi din România sau din Londra, parohul nostru, Marcelin Blaj, şi parohul englez din Kingsbury unde suntem găzduiţi, părintele David Williamson, şi cei doi episcopi: PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, şi PS Patrick Lynch, episcop auxiliar de Southwark UK. O lipsă mare s-a simţit când procesiunea a ajuns în Biserică..., lipsea păstorul, lipsea păstorul care a adunat această comunitate, părintele Robert Măţău şi care din cauza noii misiuni sacerdotale, n-a putut fi prezent fizic, dar ştim şi am simţit cu toţii prezenţa sa spirituală.
Biserica, plină de aproximativ 1.000 suflete, a fost transformată într-un colţ de rai românesc prin culorile minunate ale costumelor populare tradiţionale îmbrăcate de copiii, tinerii şi adulţii comunităţii noastre şi prin vocile profund atinse de credinţă ale corului comunităţii noastre.
Preasfinţitul Aurel a prezidat sfânta Liturghie cu emoţie şi cu bucurie în mijlocul unei comunităţi plină de credinţă, care a organizat această sărbătoare pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru darul de avea un preot în mijlocul lor, pentru darul de a fi păstoriţi de a distanţă de episcopii lor şi a găsi în această familie lărgită un popas spiritual care să aline dorul de Dumnezeu şi de casă.
Pe parcursul sfintei Liturghii au continuat să apară şi mai mulţi credincioşi români, dar şi englezi, dornici să participe la bucuria acestei familii spirituale a catolicilor români din Londra.
În învăţătura sa, episcopul nostru a schiţat în câteva cuvinte caracteristicile unei comunităţi de credinţă, pe care le-a întâlnit şi în comunitatea noastră în mare parte şi apoi a ilustrat, cu gingăşia unui părinte, mulţumirea sa sufletească pentru faptul că fiii săi plecaţi la Londra au făcut cinste casei, Bisericii de unde au plecat.
După sfânta Împărtăşanie trei membri ai comunităţii au rostit un cuvânt prin care au descris începuturile şi prezentul celor care se adună la biserica din Kingsbury.
La finalul celebrării, păstorul nostru actual, părintele Marcelin, a mulţumit pentru prezenţă episcopilor PS Aurel Percă, PS Patrick Lynch, părintelui David, care cu drag ne-a primit în biserica şi în casa sa şi care mereu sprijină comunitatea noastră, preoţilor care, de-a lungul anilor, au venit special din România pentru a-i ajuta pe păstorii lor mai ales de sărbători: pr. Petru Sescu, pr. Vicenţiu Burlacu, pr. Ştefan Acatrinei, pr. Serafim Romila, pr. Cătălin Farcaş, pr. Felix Măriuţ şi celorlalţi preoţi aflaţi la celebrare. De asemenea, a salutat prezenţa ambasadorului la Londra, Dan Mihalache, care la rându-i a felicitat iniţiativa şi sărbătoarea noastră. Părintele Marcelin a mulţumit în mod special, în absenţa sa, părintelui Robert care a dat naşterii comunităţii şi ne-a lăsat un tezaur pe care să-l purtăm mai departe cu cinste. Mulţumirile finale au fost adresate întregii comunităţi pentru frumoasa sărbătoare.
Înainte de binecuvântarea finală, Preasfinţitul Aurel a felicitat munca noastră şi ne-a oferit curaj să rămânem adunaţi în jurul păstorului nostru, pentru că numai aşa vom rămâne comunitatea care l-a impresionat cu adevărat.
După sfânta Liturghie până la ora 23.00 în centrul parohial "Fr. O'Callaghan", membrii comunităţii şi oficialităţile au fost invitaţi la celebrarea acestui jubileu cu folclor românesc, bucate tradiţionale şi surprize pregătite de organizatori.
"Regina cântecului popular românesc", Sofia Vicoveanca a susţinut un spectacol de muzică folclorică şi poezie, urmat de un moment tradiţional românesc cunoscut şi sub numele de "Şezătoarea", pregătit cu mult drag de adulţii din comunitate. O altă surpriză plăcută a fost un grup de tineri talentaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 29, din comunitatea noastră, care au dansat şi au cântat în spiritul popular românesc.
Spre deliciul tuturor participanţilor, seara s-a încheiat prin servirea unui tort aniversar.
* * *
Totul a început undeva prin anul 2006, atunci când un grup de enoriaşi au strâns câteva semnături şi au trimis o cerere scrisă către Episcopia de Iaşi, în care solicitau nevoia/prezenţa unui preot catolic pentru românii catolici din Londra.
Răspunsul din partea păstorilor Diecezei de Iaşi nu întârzie să apară şi iată că astfel părintele Robert Măţău răspunde la chemare şi cu mare drag începe să adune cât mai multe suflete în cadrul bisericii "Sfinţii Sebastian şi Pancras" din nord-vestul Londrei.
Astfel ia naştere comunitatea românilor catolici din Londra.
Din acel moment şi până în primăvara anului 2015 în fruntea comunităţii stă părintele Robert, care cu multă dăruire, pricepere, har şi răbdare răspunde tuturor nevoilor celor care îl solicita. În cei nouă ani de păstorire, parohul acestei comunităţi a dat curaj şi sens vieţii celor care au venit aici la muncă. El va rămâne în istoria Capelanatului nostru român de la Londra ca părintele care ne-a dat viaţă: ne-a oferit Liturghia în limba română, ne-a spovedit, ne-a oferit Botezul, ne-a asistat la căsătorii, ne-a fost alături în momentele triste ale noastre, s-a rugat cu noi şi ne-a dat o identitate, pentru care avem toată preţuirea şi recunoştinţa noastră.
În luna august a aceluiaşi an este trimis un alt preot în comunitate, care să-l înlocuiască pe preotul care a dat viaţă acestei comunităţi. Cu nerăbdare şi teamă toată lumea aştepta momentul acesta şi iată că un nou preot ajunge în mijlocul comunităţii. Un alt suflet de aur şi un om minunat pe nume Marcelin Blaj, care sperăm că va rămâne în mijlocul nostru mult timp pentru a ne însoţi sufleteşte.
Iulian Cozma
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 23 octombrie: Londra: Celebrarea celor 10 ani de prezenţă a comunităţii catolice române
* * *
Un montaj video cu momente din cadrul Liturghiei:
Un montaj video cu momente din cadrul programului artistic:
