În catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti, vineri, 31 august 2018, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, a prezidat o Liturghie de mulţumire pentru cei 50 de ani ai Excelenţei Sale de slujire ca preot, dar şi pentru beatificarea Mons. Vladimir Ghika, la 5 ani de la acest eveniment. În jurul episcopului sărbătorit, s-au aflat ÎPS Miguel Maury Buendía, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, PS Anton Coşa, episcop de Chişinău, PS Mihai Frăţilă, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Bucureşti, PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iaşi, şi PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti, dar şi alţi aproape 100 de preoţi - printre care şi doi colegi de promoţie ai ÎPS Ioan Robu, hirotoniţi la 15 august 1968: pr. Eugen Bortoş şi pr. Isidor Mărtincă - multe persoane consacrate şi numeroşi credincioşi. La celebrare a participat şi Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, şi Ioan Chelaru, avocat şi fost senator de Neamţ. La sfârşitul celebrării au fost prezentate două noi albume referitoare la fericitul Vladimir Ghika, apărute la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, realizate de Postulatura Vladimir Ghika: "Fericitul Vladimir Ghika - 31 august 2013, eveniment istoric pentru România" şi "Fericitul Vladimir Ghika, in Spiritu Caritatis - desene".
Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti a fost plină la celebrarea care a început la ora 10.30, cu procesiunea formată din ministranţi, preoţi şi episcopi, care a pornit din palatul episcopal, având în frunte crucea procesională. La începutul Liturghiei votive dedicată fericitului Vladimir Ghika, după cuvântul de întâmpinare al ÎPS Ioan Robu, care şi-a manifestat bucuria de a celebra „împreună” cele două momente ale sărbătorii, ÎPS Buendía a dat citirii textul în limba latină al scrisorii papei Francisc în care l-a felicitat pe arhiepiscopul Ioan Robu cu ocazia aniversării celor 50 de ani de preoţie (această scrisoare poate fi citită AICI). Scrisoarea rememorează pe scurt principalele momente ale vocaţiei şi slujirii preoţeşti ale ÎPS Ioan Robu şi îi îndeamnă pe toţi să-i aducă un gând de recunoştinţă lui Dumnezeu „pentru toate binefacerile sale”. După citirea şi a traducerii în limba română a acestui text de către pr. Daniel Bulai, maestru de ceremonii al Curiei Arhiediecezane, Liturghia a continuat cu liturgia cuvântului.
După proclamarea evangheliei de către pr. Wilhelm Dancă, decan al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Bucureşti, PS Anton Coşa a ţinut cuvântul de învăţătură. La început, Excelenţa Sa a prezentat „exemplul de dăruire şi modul de a fi” al sfântului Ioan Paul al II-lea, ce au marcat Biserica noastră, în România, dar şi în alte ţări comuniste, „dând curaj să nu renunţăm niciodată la cruce”, „rămânând fideli faţă de Isus şi faţă de sfânta Biserică”. Astfel, a fost prezentată importanţa fidelităţii în purtarea crucii, iar PS Anton a arătat că jubileul de 50 de ani de preoţie ai ÎPS Ioan „nu este altceva decât mulţumirea şi omagiul poporului lui Dumnezeu, al nostru, al tuturor, aduse lui Cristos, pentru că el a voit să-l unească pe el (ÎPS Ioan Robu - n.r.) la preoţia sa veşnică, chemându-l să-l urmeze cu fidelitate în purtarea crucii. Iar faptul că acest eveniment se celebrează astăzi, când se împlinesc cinci ani de la beatificarea Mons. Vladimir Ghika face ca acest eveniment să primească şi mai multă valoare şi mai multă încărcătură spirituală”. Au fost rememorate în continuare momentele beatificării Mons. Ghika, când „a fost recunoscută şi proclamată sfinţenia acestui mare apostol al neamului nostru, în aplauzele şi în cântările noastre de laudă, şi câtă bucurie şi mândrie se putea vedea pe chipurile tuturor”. A insistat PS Anton susţinând că „fără îndoială, un aspect important al sfinţeniei Mons. Vladimir Ghika îl reprezintă tocmai fidelitatea sa preoţească, fidelitate faţă de Cristos, Marele Preot”, rostind deseori cuvântul „fidelitate”, relativ la viaţa martirilor şi mărturisitorilor credinţei din perioada comunismului, dar şi la cei 50 de ani de slujire ca preot ai ÎPS Ioan Robu, arătând cum şi-a trăit şi Excelenţa Sa fidelitatea proprie ca „preot, după modelul lui Cristos”: „Sfintele taine celebrate, predicile rostite, cursurile sau catehezele rostite, fiecare clipă de rugăciune şi orice activitatea făcută în favoarea turmei reprezintă tot atâtea manifestări în slujirea faţă de Cristos, faţă de Biserică, faţă de oameni. Este vorba despre acea fidelitate la care niciun preot nu poate renunţa, în pofida pietrelor pe care le întâlneşte pe cale, indiferent cât de grea îi este crucea pe care trebuie să o ducă, dimpotrivă, îmbrăţişând-o pentru a fi asemenea lui Cristos, Marele Preot, marele pontif al credinţei noastre”. După ce a fost prezentată şi importanţa fidelităţii faţă de papa, episcopul de Chişinău a insistat asupra faptului că preotul trebuie să fie un sfânt, „conştient că numai prin harul lui Dumnezeu el poate să învingă orice greutate, astfel încât prin el să ajung la oameni lumina divină”, ceea ce spunea PS Anton că s-a realizat şi în viaţa Mons. Robu. Predica s-a încheiat cu mărturia personală a episcopului predicator despre experienţa avută în preajma episcopului sărbătorit, spunând că a învăţat, asemenea multor generaţii de preoţi, „ce însemnă a fi fidel faţă de Cristos şi faţă de Biserică”, „fidelitatea faţă de crucea primită”, încheind apoi spunând că modul cel mai frumos de a spune mulţumesc! rămâne rugăciunea noastră.
Sfânta Liturghie a continuat cu reînnoirea profesiunii de credinţă, rostind cu toţii Crezul, şi rugăciunea universală, condusă de PS Petru Gherghel, iar prin intenţiile rostite de pr. Ioan Ciobanu, paroh al parohiei catedralei din Bucureşti, au fost implorate harurile de trebuinţă asupra ÎPS Ioan Robu, asupra Bisericii Universale şi a Arhiepiscopiei de Bucureşti.
La sfârşitul celebrării, PS Cornel Damian s-a făcut vocea tuturor celor din Arhidieceza de Bucureşti, atât a clerului, cât şi a persoanelor consacrate şi a tuturor credincioşilor laici, îndreptând spre ÎPS Ioan Robu felicitările şi mulţumirile „pentru dăruirea şi slujirea generoasă şi, de asemenea, pentru fidelitatea curajoasă cu care aţi slujit Biserica lui Cristos şi Biserica noastră Locală”. În semn de preţuire şi ca amintire a sărbătorii celebrate în catedrală i-a fost oferită episcopului sărbătorit o icoană ce o reprezintă pe sfânta Fecioară înălţată cu trupul şi cu sufletul la cer, o copie a frescei care se află în altarul catedralei de Bucureşti. Apoi a luat cuvântul Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, care a amintit despre momente remarcabile din viaţa fericitului Ghika şi despre beatificarea de acum cinci ani, şi felicitându-l pe Mons. Ioan Robu, mai ales că „în anii grei ai comunismului, asumarea preoţiei a fost şi este în continuare un gest profund dăruitor”.
În continuare au fost prezentate cele două noi albume referitoare la fericitul Vladimir Ghika, apărute la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, realizate de Postulatura Vladimir Ghika: pr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare şi canonizare a Mons. Vladimir Ghika, a vorbit despre albumul cu fotografii de la evenimentul beatificării Mons. Vladimir Ghika, album publicat cu titlul „Fericitul Vladimir Ghika – 31 august 2013, eveniment istoric pentru România”, iar prof. Ana-Maria Orban a prezentat albumul „Fericitul Vladimir Ghika, in Spiritu Caritatis - desene”.
Înainte de binecuvântarea finală, ÎPS Ioan Robu a mulţumit tuturor pentru „rugăciunea în comun”, pentru prezenţa la celebrare „importantă nu doar pentru mine, căci consider că toată sărbătoarea aceasta nu este doar a mea, ci a întregii comunităţi bisericeşti”. La acest moment Mons. Robu a spus că la fiecare sfântă Liturghie Excelenţa Sa are în faţă Biserica întreagă, mărturisind că „la rugăciunea credincioşilor, pe care nu o iau după formularele din carte, din Liturghier, dar la Liturghie mă rog în ordinea aceasta: cer binecuvântarea pentru preoţi şi seminarişti, pentru persoane consacrate în congregaţii şi mişcări religioase, mă rog pentru cei care aspiră la viaţa de apostolat prin diferitele comunităţi religioase, mă rog pentru copii, tineri, oameni în vârstă, pentru cei însinguraţi, pentru cei descurajaţi, mă rog pentru familiile noastre, ca să fie binecuvântate. Şi aşa mă gândesc mereu că am în faţă toată Biserica Locală, pe voi toţi”. A mulţumit apoi şi tuturor celor care au lucrat la cele două noi albume prezentate.
După binecuvântarea finală, episcopii, preoţii şi slujitorii de la altar s-au întors în procesiune spre palatul episcopal, unde au încheiat ceremoniile cu o fotografie de grup.
La frăţeasca agapă care a urmat Liturghiei, PS Petru Gherghel a ţinut să amintească despre privilegiul pe care l-a avut Dieceza de Iaşi prin faptul că la 15 august ÎPS Ioan Robu, împreună cu colegii de promoţie au sărbătorit cei 50 de ani de preoţie printr-o Liturghie solemnă, celebrată la catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi (despre acest eveniment puteţi citi AICI), după ce ÎPS Ioan a sărbătorit şi la Cacica acest jubileu. PS Petru a ţinut să sublinieze unitatea care există între cele două dieceze, că „nu ne putem despărţi, Iaşiul de Bucureşti”, transmiţând salutul din partea Diecezei de Iaşi şi urarea făcută arhiepiscopului Ioan: „Domnul să vă ajute să duceţi mai departe acelaşi mesaj al fidelităţii, slujirii şi al unităţii!”.
* * *
Înregistrarea transmisiunii în direct:
* * *
Mai multe imagini puteţi vedea în:
Albumul foto realizat de Angelus Communicationis - Centrul de comunicaţii sociale al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti (fotografiile din acest articol sunt preluate din acelaşi album):
* * *
ÎPS Ioan Robu s-a născut la Târgu Secuiesc, unde părinţii săi au venit pentru foarte scurt timp datorită serviciului tatălui său, la 6 noiembrie 1944, fiind originar din satul Traian, jud. Neamţ. A absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Iaşi şi a fost hirotonit preot la 15 august 1968. A fost vicar la parohia din Craiova şi la catedrala "Sfântul Iosif", după care a urmat studii de specializare la Roma, în Italia, în perioada 1973-1977, la Universitatea din Lateran, Academia Alfonsiană, obţinând titlul de doctor în teologie. După întoarcerea în ţară, pentru scurt timp a fost paroh la Buzău în vara anului 1977. În perioada 1977-1983 a fost profesor şi apoi Rector la Institutul Teologic din Iaşi. La 1 decembrie 1983 a fost ales la conducerea Arhiepiscopiei, mai întâi ca administrator diecezan, apoi episcop-administrator apostolic (25 octombrie 1984). A fost consacrat episcop titular de Celle Proconsulari la 8 decembrie 1984, la Roma, de către cardinalul Casaroli, secretar de stat al Vaticanului. În 29 aprilie 1990, în prezenţa delegatului Sfântului Părinte papa Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul Angelo Sodano, a fost numit şi instalat arhiepiscop-mitropolit de Bucureşti. Deviza sa arhiepiscopală este Et veritas liberabit vos (Şi adevărul vă va face liberi; In 8,32). (Biografia a fost preluată de pe site-ul Angelus Communicationis)
Circa 10.000 de credincioşi au participat sâmbătă, 31 august 2013, la sfânta Liturghie solemnă a beatificării Monseniorului Vladimir Ghika, celebrată la Bucureşti, în Pavilionul Central al Romexpo. Liturghia a fost prezidată de Eminenţa Sa cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimisul papei Francisc la Bucureşti. La celebrare au participat episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România, precum şi alţi episcopi din Polonia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, circa 300 de preoţi din ţară şi din străinătate, credincioşi din toate diecezele şi eparhiile catolice din ţară, membri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai clasei politice, precum şi reprezentanţi ai cultelor din România. De asemenea, la celebrare au fost prezenţi şi circa 30 de membri ai familiei Ghika. 16 mai este ziua din calendarul Bisericii Catolice în care se celebrează memoria liturgică a fericitului preot martir Vladimir Ghika. (Preluare www.vladimirghika.ro)
pr. Adrian Blăjuţă
* * *
Papa Francisc îl felicită pe ÎPS Ioan Robu cu ocazia împlinirii a 50 de ani de preoţie
Iaşi (catedrală): Liturghia de hram şi jubileu de aur în slujirea preoţească
