Sfântul Părinte: prezent
În a douăsprezecea Congregaţie generală a avut loc prezentarea, în Aulă, a raporturilor celor zece cercuri mici, subîmpărţite pe limbi: două în franceză, trei în engleză, trei în italiană şi două în spaniolă. În general, cercurile mici au prezentat fie o evaluare a lui "Relatio post disceptationem" (RPD), document provizoriu la jumătatea de parcurs a Sinodului, fie diferite posibile sugestii care trebuie inserate în "Relatio Synodi" (RS), document definitiv şi conclusiv al Adunării.
Înainte de toate, în Aulă a fost manifestată perplexitate faţă de publicarea, chiar dacă legitimă, a RPD, pentru că, s-a spus, el este un document de lucru care nu exprimă o părere univocă şi împărtăşită de toţi părinţii sinodali. Apoi, după ce a apreciat marea muncă desfăşurată pentru întocmirea textului şi pentru structura, cercurile mici au prezentat sugestiile lor.
În primul rând, a fost subliniat că în RPD se concentrează asupra preocupărilor familiilor aflate în criză, fără a face o referinţă mai amplă la mesajul pozitiv al Evangheliei familiei, la faptul că o căsătorie ca sacrament, unire indisolubilă între bărbat şi femeie, este o valoare încă foarte actuală şi în care cred atâtea cupluri. Pentru aceasta, s-a dorit ca RS să conţină şi un mesaj puternic de încurajare şi sprijin al Bisericii dat soţilor fideli.
În afară de asta, este esenţial - s-a spus - să se sublinieze mai bine doctrina despre căsătorie, reafirmând că ea este un dar al lui Dumnezeu. Alte sugestii propun ca în RS să fie integrate şi elemente care nu sunt conţinute în RPD, cum ar fi tema adopţiilor, pentru care s-a dorit şi o iuţire a procedurilor birocratice, atât naţionale cât şi internaţionale; sau şi temele biotehnologiei şi a răspândirii culturii prin web, care pot să condiţioneze viaţa familială, precum şi o notă cu privire la importanţe de politici în favoarea familiei.
De asemenea: s-a spus că trebuie acordată mai mare atenţie prezenţei bătrânilor în interiorul nucleelor familiale şi familiilor care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, denunţând şi dramele prostituţiei, mutilărilor genitale feminine şi exploatării minorilor în scop sexual şi de muncă. Este important - s-a spus în Aulă - să se sublinieze rolul esenţial al familiilor în evanghelizare şi în transmiterea credinţei, scoţându-i în evidenţă vocaţia misionară. Toate cu obiectivul de a oferi o evaluare echilibrată şi globală a ideii de "familie" în sens creştin.
Cât priveşte situaţiile familiale dificile, cercurile minore au evidenţiat că Biserica trebuie să fie casă primitoare pentru toţi, aşa încât nimeni să nu se simtă refuzat. Totuşi, s-a dorit o claritate mai mare, evitând confuzia, şovăielile şi eufemismele în limbaj: de exemplu, cu privire la legea gradualităţii, pentru ca să nu devină gradualitate a legii. În afară de aceasta, unele cercuri au exprimat perplexitate faţă de analogia făcută cu paragraful 8 din "Lumen gentium", deoarece asta ar putea da impresia unei voinţe, din partea Bisericii, de a legitima situaţiile familiale iregulare, chiar dacă el pot să reprezinte o etapă a drumului spre sacramentul matrimonial. Alte cercuri au dorit o aprofundare a conceptului de "împărtăşanie spirituală", pentru ca să fie evaluat şi eventual promovat şi răspândit.
Cât priveşte apropierea divorţaţilor recăsătoriţi de sacramentul Euharistiei, au fost exprimate, mai mult, două reflecţii: pe de o parte, s-a sugerat ca doctrina să nu fie modificată şi să rămână aşa cum este acum; pe de altă parte s-a gândit să se deschidă la posibilitatea de a se împărtăşi, într-o optică de compasiune şi milostivire, dar numai în cazul în care subzistă condiţii determinate. În afară de asta, în unele cazuri a fost sugerat ca problema să fie studiată de o Comisie interdisciplinară corespunzătoare. O atenţie mai mare a fost dorită apoi faţă de divorţaţii nerecăsătoriţi, martori uneori eroici ai fidelităţii conjugale. În acelaşi timp, a fost dorită o accelerare în procedurile de recunoaştere a nulităţii matrimoniale şi de constatare a validităţii ei; în afară de asta, a fost amintit că copiii nu sunt o povară, ci un dar al lui Dumnezeu, rod al iubirii dintre soţi.
A fost cerută o mai mare orientare cristocentrică, precum şi o mai mare subliniere a legăturii dintre sacramentele căsătoriei şi botezului. Viziunea despre lume trebuie să fie aceea care trece prin lentila Evangheliei, pentru a-i invita pe oameni la convertirea inimii.
În afară de asta, a fost reafirmat că, rămânând neatinsă imposibilitatea de a echivala cu căsătoria dintre bărbat şi femeie unirile homosexuale, persoanele cu această orientare trebuie însoţite pastoral şi tutelate în demnitatea lor, totuşi fără ca asta să apară ca o aprobare, din partea Bisericii, a orientării lor şi a conduitei lor de viaţă. Cu privire la chestiunea poligamiei, îndeosebi a poligamilor convertiţi la catolicism care doresc să se apropie de sacramente, a fost sugerat un studiu global şi aprofundat.
Cercurile mici au recomandat şi o reflecţie mai amplă despre figura Mariei şi a Sfintei Familii, care trebuie propusă mai bine ca model de referinţă pentru toate nucleele familiale. În sfârşit, a fost cerut să se evidenţieze că RS va fi oricum un document de pregătire a Sinodului ordinar programat în octombrie 2015.
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
