Iubiţi credincioşi, dragi radioascultători,
Aş dori să încep această scurtă reflecţie pornind de la sărbătoarea de astăzi, iar apoi menţionând încă două teme legate de ziua de 1 ianuarie: Ziua Mondială a Păcii şi Anul nou.
Avem astăzi solemnitatea Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu. Este frumos că Biserica a ales 1 ianuarie ca ziua în care să celebreze sărbătoarea Mariei, Mama lui Dumnezeu. Personal cred că această sărbătoare specială ne arată că aşa este potrivit să începem o zi, un an sau o activitate, având-o alături pe Maica Domnului. Această sărbătoare spune că Sfânta Fecioară Maria, care este Mama lui Dumnezeu, este, de asemenea, Mama noastră cerească; transmite următorul mesaj: "Prin Maria la Isus!". Arată, astfel, planul progresiv al lui Dumnezeu de salvare a omenirii cu ajutorul Sfintei Fecioare Maria.
Maria este Maica lui Dumnezeu şi ne bazăm în această credinţă a noastră pe cuvintele pe care le-a spus Elisabeta, verişoara Mariei. Când Fericita Fecioară Maria a vizitat-o pe vara sa, după ce îngerul i-a apărut şi i-a spus că va fi Mama lui Isus, Elisabeta a spus "şi de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine?" (Lc 1,43). Prin intermediul Elisabetei, care era plină de Duhul Sfânt, a fost numită Maria drept Mama lui Dumnezeu.
La Conciliul din Efes (431), Biserica a declarat-o, pentru prima oară în mod oficial, pe Maria ca Theot?kos, adică Mamă a lui Dumnezeu. Aceasta pentru că patriarhul de Constantinopol, Nestoriu, într-una din predicile sale, a spus că Maria nu este mamă a lui Dumnezeu, ci mama acelui om sfânt, Isus, în care s-a coborât Fiul lui Dumnezeu. Această afirmaţie a provocat stupoare în rândul credincioşilor, care o cinsteau pe Maria ca Mamă a lui Dumnezeu. Conciliul, întrunit la cererea papei Celestin şi condus de sfântul Ciril de Alexandria, a declarat-o pe Maria ca adevărată Mamă a lui Dumnezeu. Iată cuvintele adresate de sfântul Ciril: "Credinţa, transmisă de sfinţii apostoli, ne spune că Maria este adevărată Mamă a lui Dumnezeu. Mama este mamă a întregii persoane, nu numai a unei părţi. Când Fecioara Maria a răspuns DA la planul Creatorului, Cuvântul divin şi-a asumat în mod perfect întreaga natură umană: trup şi suflet".
Cât priveşte apoi Ziua Mondială a Păcii, trebuie să spunem că este cea de-a 52-a zi mondială, iar tema de anul acesta este "Politica bună este în slujba păcii". "A oferi pacea este în inima misiunii discipolilor lui Cristos. Şi această ofertă este adresată tuturor, bărbaţi şi femei, care speră în pace în mijlocul dramelor şi a violenţelor din istoria umană", spune papa în mesajul său pentru pace.
Când ne gândim la pace, linişte, ne dăm seama că mulţi dintre noi intră în acest nou an cu anxietate, nelinişte. Există în mod continuu incertitudini privind pacea în lume şi rămâne mai departe în alertă lumea cât priveşte ameninţarea terorismului. Există atât de multe incertitudini şi în vieţile noastre de zi cu zi. Probleme financiare, probleme de sănătate, probleme în familii şi alte griji copleşesc vieţile multora dintre noi.
Pacea nu este doar absenţa războiului şi a conflictului. Arată multitudinea de daruri şi binecuvântări din partea lui Dumnezeu şi liniştea sufletului omului. Sfântul Augustin are o definiţie foarte frumoasă a păcii. Conform celor spuse de el, pacea înseamnă "seninătatea minţii, simplitatea inimii şi liniştea sufletului".
Noi ne pierdem seninătatea minţii atunci când ne supraevaluăm fricile noastre, când ne îngrijorăm prea mult. Cineva spunea la un moment dat că 80% din lucrurile de care ne îngrijorăm nu se vor întâmpla, iar 15% din nenorocirile de care ne temem nu se întâmplă aşa de grav cum ne-am aştepta noi. Şi deoarece ne agităm şi ne îngrijorăm atât nu ajungem să ne bucurăm de seninătatea minţii.
Ne pierdem simplitatea inimii dacă lăsăm emoţiile noastre să ne copleşească. Devenim nervoşi, suntem nerăbdători şi îi provocăm şi pe ceilalţi. Gândurile rele ocupă mare parte din noi. Simplitatea inimii înseamnă, de asemenea, a fi mulţumit. Trebuie să ne simplificăm dorinţele şi nevoile.
Liniştea sufletului este pierdută dacă avem o viaţă spirituală care este distrusă. Aceasta se întâmplă atunci când păcatul este prezent în viaţa noastră şi suntem plini de vină.
Un artist a pictat la un moment dat un tablou în care era înfăţişat un om într-o barcă pe mare, pe timp de noapte. Undeva în depărtare se vedea o stea. Impresia pe care o ai văzând acel tablou este că dacă persoana care este în barcă pierde din vedere steaua de pe cer, se pierde pe mare. Ceea ce se poate spune despre persoana care este în barcă şi vâsleşte pe timp de noapte pe mare, se poate spune şi despre mine: Dacă pierd vreodată lumina lui Isus sunt pierdut.
Isuse, fii o stea îndrumătoare pe calea mea. Fii valul meu de linişte în ceea ce va veni pentru mine. Fii un drum cu un parcurs lin pentru mine. Fii o rază de speranţă în mine.
Referitor la Anul nou, poate vă puteţi aminti ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută, cum mulţi au întâmpinat noul an cu mult zgomot. Au fost atâtea focuri de artificii pe cer pentru a întâmpina Noul An. Dar să lăsăm amintirea zgomotului şi să începem mulţumind Domnului printr-o rugăciune pentru încă un an.
Rugăciunea nu înseamnă doar a rosti rugăciuni precum Tatăl nostru, Bucură-te Marie, sfântul Rozariu sau altele, dar rugăciunea înseamnă, de asemenea, a medita şi contempla în linişte misterul iubirii lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Exact ceea ce a făcut Fecioara Maria, cum am citit în evanghelia de astăzi, după ce a auzit de la păstori ceea ce li se făcuse cunoscut despre copil, ea a păstrat toate acele vorbe, meditând la ele în inima ei. Evanghelia de astăzi ne spune că numele "Isus" a fost dat fiului ei, care arată şi motivul venirii sale în lume: pentru a aduce mântuirea.
În relatarea naşterii lui Isus, la versetul 19 ni se spune că "Maria însă păstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei". Ea nu păstra ceea ce se petrecuse ca ceva ce se întâmplase în trecut, dar ca o experienţă pe care avea să o actualizeze şi să o reînnoiască prin intermediul vieţii sale. Nu este o observaţie fără sens.
Maria este un model de credinţă. După cuvintele evanghelistului, a crede în Isus Mântuitorul nu înseamnă să îţi aminteşti ceea ce s-a întâmplat în acele vremuri, dar să experimentezi astăzi puterea acelor cuvinte mântuitoare, în aşa fel încât să facă viaţa noastră mai plină de umanitate.
De aceea, evanghelistul Luca foloseşte o tehnică literară aparte. Isus nu aparţine trecutului. El repetă că mântuirea adusă de Cristos Înviat ne este oferită astăzi, chiar acum, de fiecare dată când îl întâlnim. Să privim câteva exemple. Naşterea lui Isus ne este relatată astfel: "Astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut Mântuitorul" (Lc 2,11). Astăzi Isus se naşte pentru noi. Astăzi el poate intra în viaţa noastră şi să o schimbe pentru totdeauna. Chiar acum putem să ne naştem împreună cu el pentru viaţa cu el.
Într-un sat din Galilea ei aduc un paralitic înaintea lui Isus. Isus este impresionat când vede că este lăsat jos în faţa lui prin acoperiş şi îl vindecă, oferindu-i iertarea: "Păcatele îţi sunt iertate". Oamenii reacţionează preamărindu-l pe Dumnezeu: "Astăzi am văzut lucruri minunate" (Lc 5,26). Şi noi putem experimenta iertarea, pacea lui Dumnezeu şi bucuria dacă ne lăsăm astăzi vindecaţi de Isus.
În oraşul Ierihon, Isus intră în casa lui Zaheu şi rămâne acolo la masă, un colector de taxe bogat şi puternic. Întâlnirea cu Isus îl transformă: el va înapoia ceea ce a luat de la mulţi oameni şi va împărţi din ceea ce are, cu cei săraci. Isus îi spune: "Astăzi s-a făcut mântuire pentru această casă" (Lc 19,9). Dacă îl lăsăm pe Isus în viaţa noastră, în această zi putem începe o viaţă nouă cu el cu mai multă demnitate, iubire faţă de aproapele şi grijă faţă de el.
Isus a suferit pe cruce fiind însoţit de doi răufăcători. Unul dintre ei s-a încredinţat lui şi i-a spus "Isuse, aminteşte-ţi de mine când vei veni în împărăţia ta!". Iar el i-a spus: "Adevăr îţi spun: astăzi vei fi cu mine în paradis!" (Lc 23,42-43). Astfel, ziua morţii noastre va fi ziua salvării. Vom auzi din partea lui Isus acele cuvinte frumoase şi mult aşteptate: "Odihneşte-te, încrede-te în mine, astăzi fii cu mine". Aşa să fie pentru fiecare dintre noi!
Şi închei cu aceste cuvinte luate din prima lectură de astăzi din Cartea Numerilor, care să fie şi o binecuvântare pentru toţi cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu:
"Domnul să facă să strălucească faţa lui spre tine şi să se îndure de tine!
Domnul să-şi înalţe faţa spre tine şi să-ţi dăruiască pacea!" (Num 6,25-26).
