Num 6,22-27; Ps 66; Gal 4,4-7; Lc 2,16-21
Iubiţi credincioşi, dragi ascultători,
Sfânta Biserică ne propune să celebrăm, în această primă zi a anului, mai multe evenimente: maternitatea sfintei Fecioare Maria, ziua numelui lui Isus, Ziua Mondială a Păcii şi Anul Nou. Să încercăm să parcurgem pe rând aceste evenimente pentru a înţelege importanţa lor pentru viaţa creştină.
Primul eveniment pe care îl sărbătorim astăzi este maternitatea sfintei Fecioare Maria. După ce Dumnezeu a pregătit-o pe Maria, prin privilegiul Neprihănitei Zămisliri, pentru a putea deveni mamă vrednică a Cuvântului întrupat, el a făcut-o mamă a lui Isus Cristos prin puterea Duhului Sfânt. Dumnezeu a descoperit demnitatea şi sfinţenia sfintei Fecioare Maria atunci când la Buna-Vestire este salutată de arhanghelul Gabriel prin cuvintele: "Bucură-te, o plină de har, Domnul este cu tine" (Lc 1,28). Cu aceeaşi ocazie, arhanghelul îi dezvăluie Fecioarei Maria şi numele copilului "Isus" şi demnitatea acestuia "el este Fiul celui preaînalt". Sfânta Fecioară Maria devine, astfel, Theotokos, Născătoare de Dumnezeu, aşa după cum o va declara Conciliul din Efes, din 431. Prin acest privilegiu de mamă a lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Maria este introdusă în misterul lui Isus, al cărui nume înseamnă mântuitor sau mai exact Dumnezeu mântuieşte. Prin Isus Cristos ni-l dă pe acela care ne oferă viaţa, viaţa din belşug, adică viaţa veşnică fericită.
Strâns legată de solemnitatea "Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu" este şi ziua circumciziunii şi a impunerii numelui copilului născut la Betleem. Numele lui, anunţat Mariei de către arhanghelul Gabriel, încă înainte de zămislirea lui, iar apoi lui Iosif de către un înger, este Isus, mântuitor. Acest nume este singurul nume dat oamenilor în care îşi pot găsi mântuirea, după cum afirmă sfântul apostol Paul. El devine forţa invincibilă pe care o vor folosi apostolii în activitatea lor de predicare a evangheliei. În numele lui Isus vor vindeca bolnavi, vor călca peste şerpi veninoşi, chiar dacă vor bea otravă nu le va dăuna, vor alunga diavoli şi vor învia morţi (cf. Mt 10,5-9). Apostolii, după întoarcerea din misiune, vor spune plini de entuziasm: "Doamne, până şi diavolii ni se supun în numele tău".
Prin numele lui Isus poate fi învinsă toată puterea Celui Rău, după cum ne dezvăluie istoria atâtor martiri creştini. Un exemplu este oferit de actorul Genesius, care, prin anul 285 sub împăratul Diocleţian, mărturiseşte că este creştin şi, cu toate torturile la care este supus, nu renunţă la Isus. Plin de credinţă şi de curaj afirmă: "Nu este un rege în afară de cel pe care l-am văzut. Eu pe el îl venerez şi îl ador. Şi dacă pentru cultul adus lui m-aţi ucide de o mie de ori, lui îi voi aparţine mereu ca acum. Isus Cristos este pe buzele mele. Isus Cristos este în inima mea, iar torturile nu mă vor separa de el. Mă căiesc profund de păcatele mele, pentru că în trecut am blestemat acest nume care este sfânt între oamenii sfinţi şi că am venit târziu, soldat mândru, să-l ador pe adevăratul Rege". Având pe buze şi în inima noastră numele lui Isus vom putea şi noi învinge toate ispitele şi încercările vieţii.
Un alte eveniment pe are îl sărbătorim astăzi este Ziua Mondială a Păcii. Astăzi sărbătorim Cea de-a XLII-a Zi Mondială a Păcii. Această celebrare se potriveşte bine cu faptul că Isus a fost prevestit ca principe al păcii, care este pacea noastră, pentru că el a dărâmat zidul despărţitor al urii dintre iudei şi păgâni şi a făcut din toţi oamenii o singură familie, aceea a fiilor lui Dumnezeu. Isus a venit să ne aducă pacea sa, o pace diferită de aceea pe care o dă lumea: "Pacea mea v-o dau vouă" (In 14,27). În mesajul transmis pentru anul acesta, papa Benedict al XVI-lea ne îndeamnă să combatem sărăcia pentru a putea promova pacea. Sărăcia îmbracă mai multe niveluri: cel material, cel moral şi cel spiritual.
Creştinii şi oamenii lipsiţi de spiritul lui Cristos, spirit de fraternitate universală, prin care trebuie să recunoaştem că toţi am devenit în Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu, fii adoptivi ai lui Dumnezeu şi prin care putem să-l numim pe Dumnezeu "Abba, Tată" (Gal 4,6), sunt săraci din punct de vedere spiritual. Dacă recunoaştem că toţi oamenii, datorită jertfei de pe cruce a lui Isus Cristos, au devenit fraţi şi formează o unică mare familie umană, atunci nu mai putem fi indiferenţi faţă de cei din jurul nostru şi vom da dovadă de un comportament moral autentic uman şi creştin. Vom înţelege că trebuie să contribuim la creşterea nivelului cultural şi material al tuturor oamenilor, printr-o promovare şi o folosire judicioasă a posibilităţilor personale şi o justă distribuire a bunurilor materiale. Astfel, afirmă papa, se pot evita conflictele între persoane, popoare şi naţiuni.
Dacă am avea o gândire matură umană şi creştină cu privire la demnitatea persoanei umane şi a distribuirii tuturor bunurilor necesare realizării depline a fiecărei persoane umane şi a fiecărui popor, am putea promova pacea în societatea umană actuală. Nu am mai ajunge la ceea ce ne povesteşte poetul Petrarca.
Într-o zi, pe când privea o trupă de soldaţi care mărşăluia, s-a apropiat de el un nebun şi l-a întrebat: "Unde merg?" "La război", i-a răspuns poetul. "Dar - a reluat nebunul - acest război va trebui într-o zi să se termine totuşi cu pacea: da sau nu?" "Desigur", a răspuns poetul. "În acest caz - a continuat nebunul - de ce să nu se facă pace imediat, înainte de a începe războiul?" "Eu - concluzionează melancolic Petrarca - gândesc la fel ca acel nebun!"
Ce minunat ar fi dacă o asemenea idee s-ar răspândi între oameni, cu siguranţă ar înceta războaiele din lume.
Astăzi avem şi sărbătoarea Anului Nou; începem anul 2009. Cu ocazia fiecărui început de an, noi obişnuim să ne urăm unii altora un an nou mai bun şi mai fericit, ba chiar ne urăm la mulţi ani cu sănătate şi fericire! Toţi ne dorim nouă înşine şi celor dragi un an nou mai bun. De cele mai multe ori considerăm că avem un an nou mai bun dacă suntem sănătoşi, dacă avem salarii mai mari şi pensii mai mari, dacă nu avem multe griji şi necazuri. Desigur, toate acesta sunt importante pentru o viaţă umană normală. Dar, dacă privim viaţa şi din punct de vedere creştin, putem spune că avem un an nou mai bun dacă păstrăm în suflet harul sfinţitor, dacă creştem în cunoaşterea, iubirea, imitarea şi slujirea lui Cristos; dacă avem capacitatea de a suporta toate încercările vieţii cu încredere, curaj şi răbdare, conştienţi fiind că toate încercările vieţii se îndreaptă spre binele acelora care îl iubesc pe Dumnezeu. Avem un an cu adevărat bun când cu fiecare intenţie bună, gând bun şi faptă bună ne apropiem de sfinţenia la care Dumnezeu ne cheamă.
Având pe buze şi în inima noastră numele lui Isus vom reuşi, cu siguranţă, să învingem toate încercările ce se vor abate asupra noastră în acest an şi vom creşte în virtute şi sfinţenie spre mântuirea noastră veşnică. Punându-ne sub ocrotirea puternică a sfintei Fecioare Maria, mama lui Isus Cristos şi mama noastră spirituală; lăsându-ne purtaţi de mâna ei maternă, vom parcurge, cu încredere şi curaj, drumul vieţii noastre spre Dumnezeu şi vom reuşi să devenim părtaşi ai vieţii şi ai fericirii veşnice.
