Valea Lupului

Prezentare

Localitatea Valea Lupului se află în vecinătatea vestică a municipiului Iaşi, pe malul stâng al Bahluiului. Zestrea istorică nu este prea bogată. Cât priveşte numele localităţii, sunt mai multe ipoteze. Cele mai agreate sunt legate de terenurile care au fost deţinute fie de domnitorul Vasile Lupu, fie de boierul Lupu Prăjescu. În scurtul ei istoric localitatea a aparţinut pe rând comunelor: Miroslava, Galata, Rediu. Din anul 2004 a devenit comună de sine stătătoare în cadrul judeţului Iaşi.

Cât priveşte comunitatea catolică din localitate, aceasta este compusă din familii care locuiesc de mai mult timp şi sunt la a treia sau a patra generaţie, precum şi din familii venite în ultimul deceniu. Comunitatea romano-catolică a fost filială a catedralei, apoi a Parohiei "Sfântul Anton" din Iaşi.

La 1 septembrie 2007 a fost numit ca administrator parohial preotul Alois Hîrja, iar în duminica din 2 decembrie 2007 Preasfinţitul Aurel Percă a inaugurat şi binecuvântat capela "Sfântul Padre Pio".

Credincioşii au propus ca patronul al comunităţii catolice pe sfântul Pius de Pietrelcina, iar Preasfinţitul Petru Gherghel a aprobat ca el să ne fie model şi a încurajat demersul de a construi aici o biserică. Padre Pio a fost ales ca patron din mai multe motive. În primul rând, uimitoare este viaţa lui dedicată jertfei din iubire şi bucuria de a sluji lui Dumnezeu şi Bisericii chiar când alţii l-au blamat. Mai mult, într-un ambient local marcat puternic de modernism şi secularizare, Padre Pio este un om profetic a cărui viaţă evidenţiază faptul că pe calea mântuirii şi a învierii se merge parcurgând calea crucii. Disponibilitatea de a suferi şi a se jertfi, stigmatele purtate cu răbdare, credinţa şi iubirea transformate în slujirea fraţilor, mai ales în confesional, milostivirea şi minunile dobândite pentru ceilalţi sunt atitudini care se cuvine a fi imitate şi trăite. Ca şi sfântul Paul, el l-a cunoscut pe Isus Cristos cel răstignit şi mereu îi călăuzeşte pe cei care îi cer ajutorul tot la Cristos cel răstignit şi înviat. Toată viaţa lui dă această mărturie clară: mereu la înviere se merge pe calea crucii....

De aceea, în arhitectura din biserică staţiunile de la Calea sfintei Cruci sunt integrate în acelaşi cerc (simbolul perfecţiunii) cu staţiunile de la Calea Luminii. Ambele itinerarii sunt orientate spre vitraliul din centrul care-l prezintă pe Isus Cristos înviat sub vitraliul Sfintei Treimi. El este înconjurat de sfinţii Benedict, Edith Stein, Alois de Gonzaga, Francisc de Assisi şi doi îngeri care sunt de o parte şi de alta lângă tabernacol.

De la 1 ianuarie 2009, comunitatea catolică a devenit parohie, s-a început proiectul pentru construirea bisericii şi, în primăvara anului 2012, au început lucrările care s-au finalizat în primăvara anului 2017.

În această perioadă de la 75 de familii (din care în satele vecine erau 20) s-a ajuns la 129 de familii (25 în satele din jur).

Ca elemente particulare ies în evidenţă vitraliile, încălzirea prin panouri radiante, o sală la demisol pentru întâlniri şi cateheze, un covor de granit, balcoanele ce oferă spaţiu de rezervă pentru marile sărbători. Vitraliile sfinţilor, prin trăsăturile feţei, evidenţiază frumuseţea lor, seninătatea, bucuria de a fi cu Isus Cristos, hotărârea lor de a rămâne numai cu dânsul. Fiecare transmite câte un mesaj puternic motiva de credinţa sa.

În parohie există un grup de rugăciune afiliat la Centrul internaţional sub patronajul lui Padre Pio, iar copiii şi tinerii pot activa la centrul cercetăşesc interconfesional "Sfântul Dumitru" din localitate. Uşa deschisă a bisericii invită la a-l vizita pe Dumnezeu în casa sa şi de a ne ruga împreună cu Padre Pio. Alături de celelalte daruri se cuvine să mulţumim pentru această minune de a construi o biserică în timp de criză spirituală şi economică.

"Rămâi cu mine, Doamne, ca nu cumva să uit de tine. Rămâi cu mine Doamne, pentru că tu ştii cât de uşor te părăsesc. Rămâi cu mine, Doamne, pentru că sunt slab şi am mare nevoie de tine, ca să nu cad din nou. Rămâi cu mine, Doamne, pentru că tu eşti lumina vieţii mele şi fără tine rătăcesc în întuneric. Rămâi cu mine, Doamne, şi arată-mi voinţa ta preasfântă. Rămâi cu mine, Doamne, ca să-ţi aud vocea pe care să o urmez. Rămâi cu mine, Doamne, pentru că vreau să fiu mereu cu tine. Rămâi cu mine, Doamne, dacă voieşti să-ţi rămân mereu credincios. Rămâi cu mine, Doamne, oricât ar fi de sărac sufletul meu, pentru că el doreşte să fie lăcaşul iubirii şi al fericirii tale" (Padre Pio).

Pr. Alois Hârja