de sr. Cristiana Coşa, OSB
Salvador s-a născut în Huércal-Overa (Almería, Spania), la 27 februarie 1816. A intrat la seminar şi a fost hirotonit preot la 13 martie 1840. Şi-a desfăşurat slujirea preoţească în oraşul său natal, întâi ca preot vicar şi apoi ca paroh.
În anul 1853 a fost ales decan, iar în 1859, pentru activităţile şi viaţa sa exemplară ca paroh, a primit din partea statului spaniol mai întâi onoarea de Caballero de la Real Orden de Isabel la Católica, iar apoi pe cea de Ordin Civil al lui Carlos al III-lea. Ca preot paroh s-a distins prin numeroase activităţi spirituale şi sociale, în special în timpul epidemiilor de holeră şi al cutremurelor care au provocat distrugeri şi victime. De asemenea, a colaborat activ la stingerea incendiilor frecvente şi, mai târziu, la strângerea de fonduri pentru ajutorarea nevoiaşilor. Împreună cu Sfânta Tereza Jornet, fondatoarea Congregaţiei "Surorile Mici pentru Bătrânii Abandonaţi", în anul 1885 a fondat un cămin pentru bătrâni. A fost un om cu o credinţă profundă în Dumnezeu, pe care a dobândit-o printr-o viaţă intensă de rugăciune, în special euharistică, promovând vizitele la Preasfântul Sacrament.
A trăit încercând să-i fie plăcut lui Dumnezeu prin rugăciune, sărăcie absolută, penitenţă şi post, punându-se în slujba celor mai mici şi nevoiaşi, dăruindu-le chiar şi strictul necesar pentru a trăi. Mulţi oameni săraci se adunau la el acasă pentru a mânca, iar el îi primea pe toţi. În situaţii deosebit de critice, precum inundaţiile şi epidemiile de holeră, iubirea lui s-a manifestat într-un mod extraordinar. Avea grijă de cei bolnavi pe care îi vizita continuu. Spre sfârşitul vieţii sale a fost lovit de boli grave. A murit la 15 martie 1889, la Huércal-Overa (Spania).
În vederea beatificării sale, postulatorul cauzei a supus atenţiei dicasterului vindecarea miraculoasă, atribuită mijlocirii sale, a unui copil născut prematur la 14 ianuarie 2007, la Memorial Hospital din Rhode Island (SUA), cu simptome de apnee secundară, cianotic, fără respiraţie normală, cu o frecvenţă cardiacă scăzută. Medicul responsabil l-a invocat pe Salvador Valera Parra, conaţional al său, faţă de care avea un devotament sincer şi printr-o rugăciune i-a cerut mijlocirea pentru salvarea copilului.
La scurt timp, copilul, fără nicio intervenţie externă, şi-a recăpătat bătăile inimii. A doua zi a fost transferat la secţia de terapie intensivă neonatală, unde a rămas timp de 15 zile cu diagnosticul de encefalopatie hipoxic-ischemică, medicii fiind siguri că va suferi daune grave de dezvoltare, cum ar fi paralizie cerebrală sau retard mental. Însă la 19 ianuarie a început ameliorarea progresivă a sistemului său neurologic şi comportamental. La 1 martie 2007, copilul a fost externat din unitatea de terapie intensivă neonatală şi transferat la Hasbro Children's Hospital din cauza unei colectomii a tractului descendent pentru îngustarea colonului sigmoid în urma unei enterocolite necrotizante de stadiul II. La 3 aprilie, nou-născutul a fost externat şi, la vizitele de control ulterioare, s-a constatat că şi-a dezvoltat abilităţile psihomotorii care îl vor determina să vorbească la 18 luni şi să meargă la vârsta de 2 ani. Micul Tyquan şi-a continuat creşterea ca un copil normal, ducând o viaţă normală şi făcând sport.
La 17 martie 2021, Papa Francisc l-a declarat venerabil pe Salvador Valera Parra, iar în ziua de 7 februarie, Papa Leon al XIV-lea îl va declara fericit. El să binevoiască să inspire viaţa preoţilor de pretutindeni, aşa încât ei să fie tot mai mult în slujba celor săraci şi neajutoraţi.
