de pr. Cristian Diac

Pe numele său de familie Jorge Mario Bergoglio, actualul papă s-a născut la 17 decembrie 1936, în Buenos Aires (Argentina), într-o familie de emigranţi italieni cu cinci copii. A devenit novice în Ordinul Iezuit la 11 martie 1958. A studiat ştiinţele umaniste în Chile, apoi filozofia şi teologia în capitala argentiniană.

La 13 decembrie 1969 a fost hirotonit preot. Avea 33 de ani. A condus provincia argentiniană a Ordinului Iezuit între anii 1973 şi 1979, fiind în acest timp maestru de novici şi profesor de teologie. Din 1980 până în 1986 a fost rector al Facultăţii de Teologie "San Miguel" din Buenos Aires. La 20 mai 1992, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Jorge Mario Bergoglio episcop auxiliar de Buenos Aires, primind consacrarea episcopală la 27 iunie în acelaşi an. La 3 iunie 1997 a devenit episcop coadiutor, iar un an mai târziu, la 27 februarie 1998, arhiepiscop de Buenos Aires. În această calitate, el s-a dedicat pastoraţiei celor săraci, fiind cunoscut pentru stilul său de viaţă modest şi pentru susţinerea celor săraci.

La 21 februarie 2001 este ales în colegiul cardinalilor. În această demnitate, el devine succesiv membru al Congregaţiei pentru Cler, al Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor şi al Comisiei Papale pentru America Latină.

După retragerea Papei Benedict al XVI-lea de la conducerea Bisericii, la 28 februarie 2013, cardinalul Jorge Mario Bergoglio este ales papă la 13 martie 2013 şi devine astfel al 266-lea episcop al Romei.

Alegerea lui a marcat o întreită premieră: Papa Francisc este primul papă din istoria Bisericii cu acest nume. Această preferinţă are ca explicaţie afinitatea manifestată pentru stilul de viaţă simplu al Sfântului Francisc din Assisi. A contat în alegerea acestui nume şi ceea ce i-a spus, imediat după conclav, unul dintre cardinali: "Nu uita de săraci!". Apoi, el este primul papă care provine din Ordinul Iezuit. În sfârşit, el este primul papă după Grigore al III-lea (731-741) care nu-şi are originea în Europa.

Cuvintele "Miserando atque eligendo", ceea ce înseamnă: "Îndurându-se şi alegând", redau motoul său papal. Pe stema papală se poate vedea emblema Ordinului Iezuit.

O analiză sumară a celor 12 ani de pontificat este greu de făcut în câteva cuvinte. Lui îi datorăm, pe lângă multe discursuri, cateheze, predici, exortaţii şi alocuţiuni, patru mari enciclice: Evangelii gaudium (2013), Laudato si' (2015), Amoris laetitia (2016) şi Dilexit nos (2024). În ele, Papa Francisc a propus imaginea unui Dumnezeu a cărui notă distinctivă faţă de oameni este milostivirea. Prin simplitatea cuvintelor, afecţiunea gesturilor şi apropierea faţă de oameni, el a fost un apostol veritabil al acestei milostiviri.

De la alegerea sa pe scaunul lui Petru, a întreprins 47 de călătorii apostolice, pe toate continentele, vizitând în total 66 de ţări.

A 30-a călătorie apostolică rămâne însă în memoria noastră istorică şi religioasă, căci ea a avut loc în România, în perioada 31 mai - 2 iunie 2019. A fost al doilea papă care a călcat pe pământul ţării noastre şi primul care a vizitat Dieceza de Iaşi.

Sub motoul "Să mergem împreună!" s-a desfăşurat vizita Papei Francisc la Iaşi. Ne rămân vii în suflet imaginile, emoţiile, încântarea pe care ni le-a produs prezenţa sa în catedrala din Iaşi şi în faţa Palatului Culturii. Ne răsună în minte cuvintele sale calde, cordiale, venite ca din inima unui părinte iubitor, care ne invitau la unitate: între generaţii, între diferitele confesiuni, în familii.

Ultimele luni din viaţa sa au fost marcate de suferinţe tot mai accentuate, trăite la spital. În ziua de Paşti, la 20 aprilie, am primit binecuvântarea urbi et orbi şi ultimul său salut. Paştele acestui an a fost marele său Paşte - trecerea la Domnul. Cel Înviat să-l primească în lumina sa nesfârşită!