Robert Frona
Începând de la vârsta de 5-6 ani cred că am fost nelipsit de la campusul de vară care se face în localitatea mea, Adjudeni. Cel mai mult mă bucuram în timpul activităţilor când foarte mulţi copii vorbeau în mai multe limbi şi ne înţelegeam perfect: italiană, spaniolă, franceză, engleză. Mai târziu, am înţeles că ei locuiau în afara ţării şi veneau acasă doar în timpul verii. Acelaşi sentiment l-am trăit şi la Prima Zi Mondială a Copiilor care s-a desfăşurat la Roma în zilele de 25 şi 26 mai. Bineînţeles că limba cea mai auzită a fost cea italiană, dar cum întorceai capul, cum auzeai şi alte limbi. Deşi au fost doar două zile, am putut vedea aşa de multe lucruri! În primul rând, m-am bucurat că l-am putut vedea din nou pe Sfântul Părinte. Prima dată l-am văzut la Iaşi, dar era foarte departe, iar acum, în Piaţa "Sfântul Petru", a trecut chiar prin faţa mea şi mi-am manifestat bucuria strigând: "Trăiască papa!". Am fost cuprins de fericire că am participat şi ne-am rugat la Sfânta Liturghie aşa de mulţi copii, aproximativ 50.000. Am avut emoţii şi când am intrat pe Stadionul Olimpic, iar garda elveţiană mi-a dat fiori de bucurie, pentru că eram de faţă când s-a schimbat. Sunt recunoscător lui Dumnezeu şi tuturor binefăcătorilor pentru că mi-au oferit ocazia să trăiesc clipe de neuitat!
