de sr. Monica Bogdănel, Surorile Providenţei
Maria Antonia a Sfântului Iosif, numită "Mama Antula" în limba indigenă quichua, considerată mama spirituală a Argentinei, este proclamată sfântă pe 11 februarie, devenind prima sfântă argentiniană.
Considerată o femeie neînfricată şi rebelă, a decis să nu se supună regulilor familiale şi sociale ale Argentinei coloniale şi s-a angajat cu mult curaj, ca laică consacrată, să menţină vie opera părinţilor iezuiţi după expulzarea lor violentă de către regele Carol al III-lea al Spaniei în 1767.
Maria Antonia de Paz y Figueroa s-a născut în anul 1730 la Silipica, Santiago del Estero (Argentina) şi a murit pe 7 martie 1799 la Buenos Aires. De mică a văzut maltratările la care erau supuşi sclavii şi populaţia indios. Cu trecerea timpului, această durere a devenit insuportabilă, căci îi simţea ca fraţi şi suferea împreună cu ei. La vârsta de 15 ani, a luat o hotărâre curajoasă, alegând un destin neprevăzut pentru clasa ei socială: intră în comunitatea beaterio de la Santiago del Estero, o comunitate de laice consacrate. Sub conducerea părintelui iezuit Gaspar Juárez, comunitatea se îngrijea de cei mai săraci şi susţinea casa părinţilor iezuiţi destinată exerciţiilor spirituale prin munca proprie şi sacrificii. Deoarece în Argentina erau inexistente institutele religioase de viaţă activă, aceasta era unica posibilitate de consacrare. Şi-a luat numele călugăresc "a Sfântului Iosif". Aici a rămas timp de 22 de ani, perioadă în care a primit de la părinţii iezuiţi o formare solidă, învăţând chiar să organizeze exerciţii spirituale conform spiritului ignaţian.
Alungarea iezuiţilor din America de Sud a lăsat un gol imens, deoarece misiunile erau punctul de referinţă al populaţiei locale, care a rămas orfană şi dezorientată. Cu riscul propriei vieţi, Mama Antula, în vârstă de 37 de ani, a început să organizeze exerciţiile spirituale "pentru salvarea sufletelor", conform regulilor învăţate de la părinţii iezuiţi. A străbătut pe jos nordul Argentinei predicând exerciţiile, desculţă, având doar o cruce de lemn. Ajunsă la Buenos Aires, a fondat în anul 1795 o casă pentru exerciţii spirituale. Se estimează că au fost peste 70.000 de laici care au beneficiat de aceste exerciţii în timpul vieţii sale. În contextul istoric marcat de diviziunea claselor sociale, prin poziţia ei, Mama Antula a reuşit să le creeze armonie acolo unde era separare, acesta fiind semnul său distinctiv. Casa era deschisă tuturor, formând în jurul ei o adevărată comunitate de credinţă. Judecători, prelaţi, înalte autorităţi civile o consultau pentru a cere sfaturi. Moştenirea sa spirituală a fost păstrată de către Societatea Fiicelor Divinului Mântuitor, congregaţie care s-a născut din colegele sale consacrate.
Miracolul care a condus la canonizare a avut loc în 2017 la Santa Fe. Claudio Perusini, în vârstă de 66 de ani, a fost internat cu diagnosticul "accident vascular cerebral ischemic cu infarct hemoragic în mai multe zone, comă profundă, septicemie, şoc septic rezistent, cu insuficienţă multiorganică". Prin intermediul unui preot iezuit, familia primeşte o rugăciune către Fericita Mama Antula, pe care o recită cerând miracolul vindecării. După câteva zile, bolnavul îşi reia funcţiile vitale, iar astăzi are o viaţă normală.
Între Papa Francisc, Claudio Perusini şi Mama Antula există o legătură specială. Pe vremea când Jorge Mario Bergoglio era provincial iezuit în Argentina, iar Claudio Perusini era novice iezuit, viitorul papă l-a ajutat să-şi clarifice vocaţia, încurajându-l să caute un alt drum, spunându-i că el însuşi îi va boteza copiii. Desigur, Claudio nu şi-ar fi imaginat că Bergoglio va deveni Papa Francisc, cel care o va canoniza pe Mama Antula, prin mijlocirea căreia a fost vindecat.
Sfântă "Mamă Antula", mijloceşte pentru noi darul curajului credinţei şi al slujirii!
