de pr. Cristian Chinez
Părintele George Tavard, numit de către Sfântul Papă Ioan al XXIII-lea "peritus conciliaris" (consultant conciliar) la Conciliul Vatican II, se exprimă undeva - e adevărat că doar în ceea ce priveşte domeniul teologiei - astfel: "Teologia se bazează pe fidelitate... Un teolog trebuie să fie fidel în mult mai multe privinţe decât o simplă angajare creştină fundamentală. Căci nu există teologie fără o viziune, nu există viziune fără carismă, nu există carismă (în sensul de har divin şi nu de capacitate umană) fără rugăciune, nu există rugăciune, în contextul catolic, fără conformitate cu trecutul prin intermediul tradiţiei şi cu prezentul prin intermediul comuniunii cu Biserica în totalitatea ei. O astfel de continuitate se experimentează şi se exprimă în fidelitate".
Prin extindere, fidelitatea este mult mai mult decât o simplă grijă de "a nu călca strâmb", aşa cum se spune referitor la un cu totul alt domeniu. Desigur, angajarea fundamentală este importantă, ca şi orientarea continuă din decursul anilor, dar fără dinamismul continuu al Spiritului, chiar dacă nu se eşuează, nu se fac nici progrese. Acolo unde Dumnezeu aşteaptă aşa ceva din partea omului. Şi care este domeniul în care Dumnezeu să nu ceară progres şi perseverenţă? Cu atât mai mult cu cât l-a trimis pe Duhul Fiului său în noi... Prin prezenţa şi prin lucrarea lui putem totul. Întru fidelitate continuă...
