O competiţie către... cer?
de Ana Dura
Auzim deseori că tinerii reprezintă viitorul unei ţări. Gândindu-ne la entuziasmul şi bucuria specifice acestei perioade din viaţa noastră, ne dăm seama că această afirmaţie este pe deplin adevărată şi îndreptăţită: când suntem tineri, simţim că putem lăsa în urmă orice obstacol şi că putem ieşi învingători din orice competiţie.
Nu întotdeauna metodele prin care obţinem o victorie sunt cele mai blânde şi corecte. Se poate întâmpla să vrem să reuşim cu orice preţ; dar paşii spre o asemenea victorie sunt în detrimentul celor mici şi neajutoraţi care sfârşesc prin a se pierde pe cale.
Credinţa şi iubirea ne îndeamnă să ne oprim din tumultul vieţii noastre şi să ne plecăm mai ales asupra acelora care se împotmolesc şi pierd startul spre atingerea unui ideal mult prea sus pentru puterile lor. Să ajungi la finalul cursei fără a-ţi îndrepta privirea spre cei mici e inutil. Te zbaţi, eşti primul în competiţie, dar eşti singur. Bucuria este cu mult mai mare dacă eşti înconjurat de cei pe care i-ai sprijinit şi i-ai ridicat din poticnirea lor, chiar dacă această oprire a însemnat să încetineşti şi să pierzi elanul iniţial. Recunoştinţa din ochii lor va fi avântul pentru o altă bucată de drum. Bucuria slujirii va fi combustibilul care te va umple de forţe proaspete. Dar să încetineşti şi să rişti să nu mai fii primul necesită mult curaj.
Să fii mai atent la nevoile celorlalţi decât la ale tale este o virtute pe care egoismul încearcă să o înăbuşe. De aceea e important să privim la Sfânta Fecioară. Prin da-ul ei simplu a oferit viaţă şi mântuire lumii întregi. Cu siguranţă, nu a fost o decizie uşoară; era doar o tânără la început de drum care dorea să îşi întemeieze o familie; dar s-a încredinţat Tatălui şi fiecare dificultate cu care s-a confruntat i-a oferit-o lui. E important să ştim să alegem fără a ne lăsa păcăliţi de tot ceea ce e gol de Dumnezeu, căci adevărata bucurie şi plinătate a vieţii apare doar atunci când da-ul nostru va fi asemenea da-ului mamei noastre cereşti. Sfântă Fecioară, dă-ne harul să te urmăm!