Bucuria de a oferi o mângâiere, o speranţă şi un zâmbet
Surorile Misionare ale Pătimirii lui Isus, Butea
Carisma şi spiritul Surorilor Misionare ale Pătimirii lui Isus se îndreaptă în mod deosebit către cel aflat în suferinţă, indiferent că este mic sau mare, tânăr sau bătrân, cu un statut social favorabil sau nefavorabil. Această inspiraţie a avut-o fondatoarea noastră, Maica Maria Margherita Lazzari, care a trăit în Italia între anii 1885 şi1961 şi a fost îndrăgostită de pătimirile lui Isus.
În viaţa ei, această iubire pe care o avea faţă de Isus Cristos, care a suferit pentru păcatele noastre, s-a revărsat asupra persoanelor aflate în suferinţă. Un gând preţios lăsat de Maica Margherita Lazzari este acela de a-l face pe cel aflat în suferinţă să înţeleagă că suferinţa lui, dacă este acceptată şi oferită Tatălui ceresc, răscumpără, mântuieşte şi nu este nicidecum zadarnică.
Fondatoarea a avut inspiraţia de a înfiinţa o congregaţie, după multe rugăciuni făcute în faţa giulgiului lui Isus, fiind călăuzită şi de confesorul şi directorul spiritual, pr. Filipo Rinaldi, al treilea succesor al pr. Ioan Bosco, cunoscut mai mult cu numele de "Don Bosco". Astfel, în anul 1963 a fost aprobată cu statut de congregaţie de Papa Ioan al XXIII-lea, în perioada Conciliului Vatican II.
Cu sentimente faţă de cel aflat în suferinţă, am început activitatea în comuna Butea în anul 1999, la cererea PS Petru Gherghel. La început ne-am ocupat cu asistenţa la domiciliu a bolnavilor, a bătrânilor şi a familiilor aflate în dificultate, dar, observând că aceste persoane nu erau îngrijite suficient, am luat în considerare construirea unei case pentru bolnavi şi bătrâni.
În anul 2008 a fost deschisă casa dedicată Sfântului Ioan Paul al II-lea. Motivul pentru care s-a pus acest nume casei a fost acela că Papa Ioan Paul al II-lea în fiecare loc vizitat dorea cu multă sensibilitate şi delicateţe ca bolnavii şi bătrânii să fie aşezaţi în faţă. El este cel care a înfiinţat Ziua Mondială a Bolnavilor şi a fixat-o pentru ziua de 11 februarie, zi în care Sfânta Fecioară Maria i-a apărut pentru prima dată Bernadetei, la Lourdes.
Casa găzduieşte în jur de 50 de beneficiari, însoţiţi spiritual în prezent de către părintele Gabriel Sascău. Alături de surori se află personalul care este sprijin şi ajutor, înţelegând necesităţile acestora. Din congregaţia noastră face parte şi un grup de mame numit "Mamele Milostive", care oferă rugăciuni şi sacrificii conforme cu Orele de Veghe ale Pătimirii lui Isus. Această mişcare este o forţă spirituală care ne uneşte.
Pentru noi, surorile, beneficiarii casei sunt persoane care şi-au dedicat viaţa familiei, societăţii, iar acum, din cauza bolii şi a bătrâneţii, sunt neputincioşi, având nevoie de o atenţie specială, pe care le-o oferim în aceşti ultimi ani de viaţă.
Încercăm să fim pentru ei mâinile, braţele şi o inimă înţelegătoare, ca astfel să simtă iubire şi speranţă.
Fondatoarea noastră ne-a învăţat "să ne aducem aminte că orice suflet pe care Isus ni-l încredinţează este o comoară nepreţuită, pentru că a fost plătit cu sângele său". Fie ca Domnul să ne dea harul să facem mult bine, să-l iubim şi să-l facem iubit!