Cu pruncul Isus, după gratii

de pr. Florin-Petru Sescu

Luna decembrie şi toate evenimentele înscrise în ea - Advent şi Crăciun - se concentrează în jurul lui Isus Cristos. Fiul lui Dumnezeu este oferit în dar oamenilor; el intră în lume sub chipul unui prunc mic, sărac şi neajutorat, pentru ca oamenii să se bucure de un alt dar preţios: mântuirea.

Generozitatea lui Dumnezeu îi invită pe oameni la gesturi de generozitate, de bunătate şi de grijă faţă de aproapele. Probabil acesta a fost şi gândul care i-a animat pe preoţii şi credincioşii Diecezei de Iaşi, precum şi pe binefăcătorii Centrului Misionar Diecezan, din ţară şi din străinătate, să ofere în fiecare an pentru mulţi copii din misiuni un cadou de Crăciun. În Coasta de Fildeş, Kenya şi Panama, ani de-a rândul, mii de copii au primit generozitatea, bunătatea şi darul inimii sub forma unui pacheţel de Crăciun.

Mulţi s-ar putea întreba: Ce reprezintă un mic cadou de Crăciun pentru un copil? Sau: De ce ar trebui să oferim unui copil sărac un cadou de Crăciun, indiferent dacă este într-o zonă de misiune sau nu? Poate că întâmplarea părintelui misionar Amelio Crotti ne-ar putea lămuri cu privire la acest aspect. El povesteşte următoarele.

"De cinci zile trăiam viaţa dură de prizonier, când într-o noapte am auzit plânsul ascuţit al unei copile şi apoi imediat vocea răguşită a mamei, bătută probabil, care o invita să se liniştească, să tacă. Era micuţa Mei, o fetiţă de cinci ani şi jumătate care a fost botezată de mine cu un an înainte. Mama a fost închisă împreună cu fiica ei, pentru că împreună cu alte nouă persoane s-a aşezat în faţa poliţiei care voia să-l aresteze pe episcop. Din acea seară a început agonia unei mame şi a fetiţei ei, o agonie formată din plâns, foame şi insomnie.

Toţi în închisoare erau îndureraţi şi amărâţi. Probabil nici directorul nu putea să doarmă. De aceea, în ziua a cincea i-a spus mamei să aibă milă faţă de copila ei şi să decidă să renunţe la numele de creştin, să renege Biserica şi astfel să fie eliberată. Au început câteva zile de zbucium, dacă să accepte sau nu. Într-una din aceste zile, un adolescent, care era şi el închis din cauza credinţei, s-a apropiat de copilă, i-a dăruit un mic cadou şi i-a spus: «Iată, îţi ofer darul cel mai preţios pe care l-am purtat mereu cu mine şi care m-a întărit de multe ori! În această cutiuţă este pruncul Isus, un copil care a suferit din cauza sărăciei, a frigului şi a prigoanei, dar care a venit în lume pentru a oferi mântuire şi bucurie tuturor. Sper ca el să te întărească». Din acel moment fetiţa s-a liniştit, a încetat să plângă şi de fiecare dată, pe ascuns, deschidea cutiuţa şi îl săruta pe Isus. Mama nu a mai fost nevoită să-şi renege credinţa şi toţi au fost întăriţi în necazul lor de curajul şi puterea acelei fetiţe, care nu mai era singură după gratii, ci împreună cu Isus."

În lume există mulţi copii care, din cauza sărăciei, a nepăsării şi a condiţiilor de trai, nu-şi găsesc motive pentru care să-şi şteargă lacrimile şi să privească cu mai multă speranţă spre viitor. Dacă pruncul Isus este un motiv de bucurie şi de speranţă pentru creştini, atunci trebuie să fie şi un imbold spre generozitate, pentru că "Un cadou de Crăciun" oferit unui copil sărac poate fi un motiv de curaj şi speranţă chiar şi în zilele cele mai grele.