de av. Mihaela Ciobanu

• Veronica Giurgi (Tămăşeni). "În condiţiile în care mama mea a cumpărat cu acte notariale o suprafaţă de teren de 200 mp pe care o stăpâneşte din anul 1945, se puteau face alte acte pe proprietate?"

Schiţa pe care aţi comunicat-o la redacţie nu este o schiţă cadastrală care să îndeplinească criteriile prevăzute de legea cadastrului, ci este o schiţă anexă la un raport de expertiză topometrică efectuat într-un dosar la instanţa de judecată. În situaţia în care părinţii dv. Deţin contract de vânzare-cumpărare şi pentru suprafaţa de 200 mp teren individualizată în schiţa anexată şi sunt intabulaţi în cartea funciară cu această suprafaţă de teren, în mod greşit s-a încheiat un alt contract de vînzare-cumpărare pentru suprafaţa indicată de dv. În această situaţie, pentru a vă fi lăsat terenul liber, ar trebui să promovaţi o acţiune în revendicare şi să fie obligată persoana care a obţinut acte de proprietate peste actele dv. Să vă lase terenul liber. Instanţa, la soluţionarea cauzei, va ţine cont de actul de proprietate mai vechi şi de data intabulării în cartea funciară. Potrivit art. 565 din Codul civil, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.

• Iulia Popovici (Iaşi). "Am un titlu de proprietate emis în baza legii 18/1991, iar în anul 2020, vecinul a ocupat aproximativ 400 mp din terenul proprietatea mea, mutând gardul. Ce pot face ca să intru în posesia terenului şi să mut gardul pentru a nu mai fi probleme în viitor?"

În condiţiile expuse de dv., ar trebui să promovaţi o acţiune în revendicare şi grăniţuire a celor două proprietăţi, în baza art. 563, 560 şi 561 din Codul civil.

Astfel, potrivit art. 563 din Codul civil, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept.

El are, de asemenea:

1) dreptul la despăgubiri, dacă este cazul;

2) dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel;

3) dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut;

4) hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă.

Conform art. 560 din Codul civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta, iar potrivit art. 561 din acelaşi act normativ, orice proprietar poate să îşi îngrădească terenul, suportând, în condiţiile legii, cheltuielile ocazionate.

Având în vedere textele de lege invocate mai sus, urmează să formulaţi o cerere de judecată prin care să solicitaţi ca vecinul să fie obligat de instanţa de judecată să vă lase liber terenul pe care-l ocupă fără drept, să fie obligat să vă achite despăgubiri reprezentând lipsa de folosinţă a terenului pentru perioada în care l-a ocupat pe nedrept, iar pe baza actelor de proprietate ale dv. Şi ale vecinului să fie stabilită linia de hotar ce desparte cele două proprietăţi.

Pentru lămurirea situaţiei juridice, va trebui să solicitaţi efectuarea unei expertize topometrice care să stabilească dacă vecinul ocupă vreo suprafaţă din terenul înscris în titlul dv. De proprietate şi să traseze linia de hotar.

Acţiunea în revendicare se timbrează cu o taxă de timbru calculată la valoarea terenului.