Sr. Maria Cotnăreanu, FSMP

"Cine dă cu o mână săracului, primeşte cu două de la Dumnezeu" (Sfântul Alois Guanella)

Congregaţia "Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenţe" este o familie călugărească ce a văzut lumina zilei la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Italia, prin carisma fondatorului, Sfântul Alois Guanella, preot înzestrat de Duhul Sfânt cu o inimă capabilă de a se face frate şi tată al celui sărac.

Nota specifică a caselor guanelliene este de a crea un climat de familie, pentru ca toţi cei care calcă pragul lor să se simtă ca "acasă".

Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenţe ajung pentru prima dată în România la 11 decembrie 1991. Intrând în realitatea românească, ele îşi desfăşoară activitatea în zona judeţului Iaşi, descoperind nevoile concrete, sprijinind copii, tineri, familii, persoane greu încercate, care se confruntă cu fenomenul sărăciei.

Plecând de la aceste realităţi, congregaţia îşi desfăşoară misiunea în mai multe proiecte ce se adresează îndeosebi vârstnicilor, persoanelor vulnerabile, persoanelor cu dizabilităţi, copiilor şi tinerilor.

Primele surori şi-au început slujirea în Casa Providenţei din Bucium, Iaşi. Aceasta este casa mamă a operelor din România, fiind binecuvântată de PS Petru Gherghel la 29 iunie 1995. Scopul iniţial al acestei case era formarea tinerelor care se simt atrase de o viaţă plină de iubire faţă de Dumnezeu şi de dăruire faţă de aproapele. La momentul actual, în incinta casei funcţionează un internat pentru eleve de liceu, cărora ne străduim să le oferim o educaţie şi o formare integrală prin studiu, diferite activităţi şi cursuri de formare. Casa este deschisă şi diferitelor grupuri pentru experienţe de rugăciune şi oferă ospitalitate în caz de necesitate. Alt serviciu în incinta casei este Centrul de îngrijire la domiciliu.

O parte a casei este dată Slujitorilor Carităţii (ramura masculină a congregaţiei), unde, din anul 2015, s-a deschis o casă de discernământ vocaţional. Preoţii, împreună cu seminariştii, îşi desfăşoară misiunea lor cu oamenii străzii.

Cortul carităţii s-a extins prin construirea Căminului de Bătrâni "Sfântul Iosif", care a fost inaugurat în anul 2002. Aici, surorile îşi dedică viaţa şi misiunea în primirea şi îngrijirea persoanelor în vârstă de diferite confesiuni, respectând libertatea de exprimare a fiecăruia. Bătrânii sunt ajutaţi cu iubire de surori, de personal profesional şi de voluntari. Din octombrie 2002 funcţionează în aceeaşi casă şi o cantină socială pentru cei săraci.

În acelaşi an 2002, a fost inaugurat şi Centrul Social "Fericita Clara", din satul Şcheia, judeţul Iaşi, unde funcţionează un centru de zi pentru copii. "Educaţia este o artă a inimii", spunea Sfântul Alois Guanella, şi tocmai lăsând inima să lucreze, surorile, în colaborare cu şcoala şi familiile copiilor, desfăşoară activităţi pentru efectuarea temelor, pentru dezvoltarea autonomiei personale şi de socializare, activităţi de recuperare pentru copiii care prezintă dificultăţi de comportament. Surorile, ajutate şi de o asistentă medicală, se dedică şi îngrijirii bătrânilor la domiciliu. O altă activitate importantă a surorilor este şi predarea religiei în şcoală.

Casa "Sfântul Alois Guanella" este ultima operă deschisă în satul Sagna, judeţul Neamţ. În incinta casei este Centrul de Zi "O rază de soare", unde activează două surori, din anul 2010. Surorile colaborează în pastoraţia parohială, au o iubire şi o atenţie deosebită către persoanele cu handicap, oferă mângâiere, ajutor şi alinare persoanelor în vârstă, făcându-le vizite la domiciliu, întăresc şi sprijină credinţa prin predarea religiei în şcoală.