* Ne-au scris de sărbători: Constanţa Munteanu (Ploieşti); Marinela-Doina Becheş (Arad); Elena Dascălu (Iaşi); Congregaţia Inimii Neprihănite, Casa "Sfântul Iosif" (Odorheiul-Secuiesc); pr. Dominic Hîrja (Buzău); Acţiunea Catolică (Iaşi); Fraţii Şcolilor Creştine (Pildeşti); Centrul Diecezan Caritas (Iaşi); Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenţe (Iaşi şi Şcheia); Episcopia Greco-Catolică (Oradea); Fam. Niculescu Elisabeta (Constanţa).

Vă mulţumim pentru gândurile trimise!

* M.R. (Iaşi). "Pentru familia mea, a noastră în general, pregătirile pentru Paşti sunt uneori foarte obositoare, dar şi foarte benefice. Pentru că avem vecini şi rude de rit ortodox, obişnuim să ne vizităm în zilele de Paşti. Ei vin la noi când este Paştele la catolici şi noi le întoarcem vizita când este Paştele la ortodocşi. La unii dintre ei nu am fost niciodată pentru că nu au posibilităţi, dar noi am continuat să-i invităm la masă. Ne înţelegem foarte bine şi ne bucurăm de fiecare dată când ne întâlnim, chiar dacă numai la Paşti cu unii dintre ei. Într-un an, stând la masă şi discutând pe teme religioase, noi fiind o familie practicantă, care participă la sfânta Liturghie şi sacramente aproape zilnic, când a venit momentul ciocnirii ouălor cu salutul «Cristos a înviat!», s-a ridicat o întrebare: «De ce se vopsesc ouăle la Paşti?» Cred că am răspuns că aşa e tradiţia, dar nu am avut un răspuns concret. De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la această întrebare".

Ne bucurăm şi vă felicităm pentru armonia care există în familia dv. Cel mai mult am apreciat când am citit că sunteţi o familie a rugăciunii şi a iubirii de aproapele. Cu privire la vopsitul ouălor există multe tradiţii, care vorbesc despre apariţia acestui obicei în vremuri chiar îndepărtate, chinezii practicând acest lucru cu 2000 de ani î.C. Tradiţiile creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Isus. Se spune că femeile pioase care au venit la mormântul Mântuitorului pentru a-i îmbălsăma trupul, pentru a-i îndupleca pe soldaţii ce stăteau de pază, le-au pregătit ouă colorate! O altă tradiţie spune că o precupeaţă, mergând cu ouăle la vânzare, a trecut şi pe lângă locul răstignirii. Lăsând coşul jos, lângă cruce, pentru a se interesa de cele întâmplate, la plecare şi-a găsit ouăle înroşite de sângele lui Isus, care cursese peste ele. Oricare tradiţie ar fi, culoarea roşie pe care creştinii o folosesc la Paşti pentru a colora ouăle reprezintă sângele lui Isus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii, iar oamenii, în amintirea acestui eveniment, obişnuiesc să vopsească ouă.

* Gheorghe Farcaş (Oituz). Am primit plicul dv. cu cele două poezii şi redăm mai jos două strofe care ne-au plăcut mai mult din poezia "Rătăcitul": "Mă-ntorc la tine, Doamne, iar, / Căci mi-am risipit averea. / Mă-ntorc cu sufletul amar / Şi-ţi cer umil iertarea. // Am pribegit în lung şi lat / În lumea cu păcate; / Peste tot, pe unde-am umblat, / Nu aveam în suflet libertate".