* Isus a înviat din morţi a treia zi. Învierea noastră însă va avea loc la sfârşitul timpurilor. Cum vom învia de vreme ce trupurile noastre vor fi atunci "praf şi cenuşă"?
Mulţi creştini cred că învierea din morţi este un fel de "reanimare" a vechiului trup. Învierea ar însemna deci o revenire la trupul nostru de mai înainte, care ne va fi restituit într-o variantă revizuită şi îmbunătăţită. O astfel de concepţie este străină viziunii Noului Testament. Episoadele evanghelice care descriu apariţiile lui Isus înviat evidenţiază surprinderea celor ce-l văd pe Isus înviat. Martorii învierii pur şi simplu nu-l recunosc. Maria Magdalena îl confundă pe Isus înviat cu grădinarul (In 20,15), ucenicii din Emaus îl confundă cu un străin (Lc 24,18), iar apostolii cred că văd un duh (24,37). Nu era oare acelaşi Isus? Cum se face atunci că aceştia nu-l mai recunosc? Explicaţia este următoarea: prin înviere, fiinţa omenească trece printr-o transformare radicală. Vorbind despre înviere, sfântul Paul le spune corintenilor: "Iată, vă spun o taină: ... noi vom fi schimbaţi" (1Cor 15,51-52). Iată ce înseamnă învierea: o profundă transformare, o "metamorfoză", care face ca persoana umană să devină de nerecunoscut. De fapt, există două feluri de trupuri: "Există şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti" (1Cor 15,40). Slava trupului fizic nu se poate asemăna cu slava trupului înviat: "Însă alta este gloria celor cereşti şi alta a celor pământeşti" (v. 40). De unde vine gloria "trupului ceresc"? Aceasta vine din originea diferită a celor două trupuri: "Primul om (Adam) este făcut din pământ, este pământesc; al doilea om este din cer" (1Cor 15,47). Aşadar, trupul înviat este "din cer". Cu alte cuvinte, învierea trupului este în realitate o nouă creaţie, o nouă lucrare a lui Dumnezeu. De aceea, revenirea la vechiul trup este inutilă. Cred că mai toţi ne simţim în general bine în "pielea noastră", adică în trupul nostru, în actuala noastră stare. Învierea Domnului ne pune însă pe toţi în faţa unei realităţi cutremurătoare: noi nu vom rămâne veşnic în actuala noastră condiţie. Fiinţa noastră este destinată unei uimitoare transformări. Suntem noi pregătiţi să primim în viaţa noastră această minunată lucrare a Domnului?
