Papa Francisc şi-a început vineri, 31 mai, vizita de trei zile în România, la 20 de ani după cea a sfântului Ioan Paul al II-lea. Aşa cum obişnuieşte, cu o seară înainte, a mers la bazilica "Santa Maria Maggiore", unde s-a rugat în faţa icoanei "Salus Populi Romani", încredinţând ocrotirii Maicii Domnului călătoria în România. Peste 150.000 de pelerini au participat la evenimentele publice organizate în această zi, de la aterizarea papei în România şi până la retragerea la reşedinţa oficială.
Vineri, după ora 11.00, la Aeroportul Otopeni, papa Francisc a călcat pentru prima dată pe pământ românesc, în prezenţa a sute de persoane, între care copii îmbrăcaţi în costume populare, fiind întâmpinat, printre alţii, de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, şi de preşedintele Klaus Iohannis. Papa Francisc, călătorind într-un Logan albastru, a fost condus la Palatul Cotroceni. Pe sensul opus al străzii, oamenii opreau maşinile şi coborau pentru a face poze şi pentru a aplauda.
La Cotroceni, suveranul pontif a salutat garda de onoare în limba română: "Bună ziua!", iar apoi pe preşedinte, pe premier şi pe toţi cei prezenţi, patriarhului Daniel spunându-i: "Cu mare iubire, îl salut pe Preafericitul meu frate Daniel". Papa a amintit despre fenomenul migraţiei, cu un mesaj pentru românii din diaspora, aducând "un omagiu jertfelor fiilor şi fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul de valori şi prin munca lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele efortului lor îşi ajută familiile rămase în patrie".
La Palatul Patriarhal, papa l-a întâlnit pe patriarhul Daniel, apoi s-a întâlnit cu Sinodul Permanent al BOR, transmiţând un apel la unitate, după care a mers spre noua catedrală ortodoxă. Aici a fost rostită rugăciunea "Tatăl nostru" în latină şi în română, urmată de intonarea de cântări pascale. Patriarhul Daniel a mulţumit pentru ajutorul financiar simbolic oferit pentru noua catedrală şi, totodată, "pentru sprijinul pe care îl acordaţi constant credincioşilor ortodocşi români din Italia şi din alte ţări, unde Biserica Romano-Catolică a pus la dispoziţia comunităţilor ortodoxe româneşti 426 de lăcaşuri de cult, 306 în Italia şi 120 în alte ţări din Europa Occidentală".
În cuvântul său, punând accentul pe fraternitatea şi comuniunea dintre toţi cei care se roagă aceluiaşi Părinte ceresc, papa Francisc a subliniat că rugăciunea "Tatăl nostru" "nu este o rugăciune care relaxează, ci este strigătul faţă de foamea de iubire a timpului nostru, faţă de individualismul şi indiferenţa care profanează numele tău, Tată". Papa şi-a exprimat speranţa ca "România să poată fi mereu o casă a tuturor, un loc al întâlnirii, o grădină în care înfloreşte împăcarea şi comuniunea".
La ieşirea din catedrală, cei doi înalţi ierarhi au salutat credincioşii prezenţi cu salutul pascal "Cristos a înviat!".
Sosind cu papamobilul la catedrala "Sfântul Iosif", în aplauzele miilor de oameni cu steaguri şi flori, papa a celebrat sfânta Liturghie, după ora 18.00. La predică, a amintit că, deseori, "problema credinţei este lipsa bucuriei. Credinţa se clatină atunci când ne lăsăm duşi de valul tristeţii şi al descurajării". Sfânta Fecioară a fost dată ca exemplu al trăirii bucuriei, pentru "a merge împreună" şi pentru ca "să simţim mai profund şi să lărgim spaţiul speranţei, care dă naştere viitorului".
După sfânta Liturghie, papa a salutat pelerinii adunaţi în număr mare, în ciuda ploii. Copii mici pe umerii părinţilor, oameni cu pelerine colorate sau cu umbrele au aşteptat să întâlnească privirea papei Francisc. A fost prima zi dintre cele trei în care faţa României arăta mult mai luminoasă şi unită.
