Fericitul Anton Durcovici, scrie părintele Fabian Măriuţ, "a sosit la Iaşi ca imigrant şi s-a întors ca episcop", cele două repere cronologice fiind anul 1895, data sosirii lui Anton Durcovici la Iaşi ca imigrant, şi anul 1948, data înscăunării sale ca episcop de Iaşi.
Orfan de tată, tânărul Anton soseşte la Iaşi, în 1895, împreună cu mama sa Maria şi fratele său Francisc, însă prima sa şedere în capitala Moldovei a fost scurtă, de numai un an, timp în care a locuit în casa mătuşii sale, a urmat cursurile şcolii parohiale şi a luat parte la Liturghiile celebrate în catedrala "Adormirea Maicii Domnului".
Va părăsi Iaşiul în vara anului 1896, reîntorcându-se în acest oraş peste 30 de ani, la 11 iunie 1926, atunci când, în calitate de reprezentant al arhiepiscopului de Bucureşti, Alexandru Theodor Cisar, a luat parte la ceremonia sfinţirii pietrei fundamentale a clădirii "Presa Bună", situată în curtea Episcopiei de Iaşi. Numele său a mai fost asociat cu Iaşiul în anul 1919, atunci când a fost nominalizat pentru prima dată pentru a ocupa funcţia de episcop.
La 30 octombrie 1947, papa Pius al XII-lea l-a numit episcop al Diecezei de Iaşi. Din cauza unor împrejurări nefavorabile, va fi consacrat relativ târziu, la 5 aprilie 1948, în catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti, şi instalat la Iaşi la 14 aprilie acelaşi an.
Episcopul Anton Durcovici a păstorit Dieceza de Iaşi o perioadă scurtă de timp, doar un an, două luni şi 12 zile, din care a stat efectiv la Iaşi doar nouă luni, restul timpului petrecându-l în satele şi comunităţile catolice din Moldova, în cadrul vizitelor canonice pentru acordarea sacramentului Mirului (6 iunie - 6 iulie 1948, 28 august - 24 octombrie 1948). De asemenea, el s-a aflat la Bucureşti, pentru scurte perioade de timp, în calitate de administrator apostolic al Arhidiecezei de Bucureşti. Ultima zi petrecută la Iaşi de episcopul Anton Durcovici a fost 9 iunie 1949. La 26 iunie va fi arestat de Securitate, fără a mai revedea vreodată Iaşiul, dieceza şi credincioşii săi.
Va reveni simbolic la Iaşi, la 17 mai 2008, cu prilejul depunerii urnei de pământ aduse de la Sighetu Marmaţiei şi depusă în catedrala "Adormirea Maicii Domnului", numele său fiind însă pecetluit pe veci de cel al Iaşiului cu prilejul ceremoniei de beatificare de la 17 mai 2014.
În capitala Moldovei, episcopul Anton Durcovici a conceput şi a pus în practică programul său pastoral destinat cârmuirii catolicilor din Moldova, ale cărui repere spirituale au fost scrisorile pastorale, sporirea devoţiunii faţă de Maica Domnului, recitarea publică a sfântului Rozariu, consfinţirea Diecezei de Iaşi la inima neprihănită a Mariei, memorabilele sale predici în catedrala din Iaşi. Ultima sa predică a fost rostită în catedrala din Iaşi la 5 iunie 1949, subiectul fiind coborârea Sfântului Duh.
Fotografia alăturată a fost realizată la 14 aprilie 1948, la Iaşi, în cadrul Liturghiei de instalare a episcopului Anton Durcovici, de către fotograful studioului foto-film "Broadway", şi îl înfăţişează pe episcop alături de canonicul Gustav Müller şi de preoţii Gheorghe Petz şi Mihai Dămoc. Fotografia a fost deţinută în ultimele decenii de preoţii Lucian Luca şi Iosif Sescu.
