În liniştea de la începuturile lumii a răsunat dumnezeiescul glas: "Nu e bine ca omul să fie singur". Şi Dumnezeu a creat femeia. Te-a creat pe tine, mamă şi fiică, soră sau soţie, prietenă sau colegă.
Ce imagine frumoasă: Dumnezeu priveşte viitorul omenirii şi te aşază în el, punând în tine, aleasă făptură, gingăşie din gingăşia sa divină, iubire din iubirea sa providenţială, frumuseţe din belşugul frumuseţii sale. Chipul lui Dumnezeu străluceşte în chipul tău atunci când iubeşti aşa cum doar o mamă poate iubi. Eşti cu adevărat "înveşmântată în soare şi încoronată cu stele" (cf. Ap 12,1) atunci când rămâi fidelă vocaţiei tale, frumuseţii tale fizice şi spirituale. Fără intuiţia şi prezenţa ta plină de sensibilitate şi generozitate lumea nu ar cunoaşte armonia, căci misiunea ta este să creezi armonie, iar "fără femeie nu există armonie în lume" (Papa Francisc, 9 februarie 2017).
Astăzi, cu gândul la femeia-mamă, femeia-soţie, femeia-fiică, femeia-soră, femeia-muncitoare, femeia-consacrată, facem să răsune cuvintele Talmudului, înţelepciunea care a străbătut secolele şi a ajuns până la noi: "Fiţi foarte atenţi ca nu cumva să faceţi o femeie să plângă, pentru că însuşi Dumnezeu numără lacrimile ei! Femeia a fost creată din coasta bărbatului, nu din picioarele lui, tocmai ca să nu fie călcată în picioare; nu a fost creată nici din capul lui, tocmai ca să nu domnească peste el. Însă a fost creată dintr-o parte laterală a omului, din coasta lui, ca să-i fie egală; a fost creată un pic mai jos de braţul său, ca să fie protejată; de lângă inima lui, ca să fie iubită".
Să alungăm din viaţa noastră tot ce contrazice demnitatea femeii! Să ne iubim mama! Să cinstim prezenţa şi amintirea ei, pentru că ne-a oferit darul cel mai mare: viaţa! Chiar şi cei care au primit de la mamă doar viaţa fizică şi nimic altceva, trebuie să-i mulţumească şi să o cinstească pentru că la ce ne-ar fi folosit orice altceva, dacă nu am fi primit viaţa?
Să răsune în aceste zile în inima noastră: mulţumesc! Mulţumesc, femeie-mamă, femeie-soţie, femeie-fiică, femeie-soră, femeie-prietenă, femeie-muncitoare, femeie-consacrată, "mulţumire ţie, femeie, pentru însuşi faptul că eşti femeie! Cu percepţia care este proprie feminităţii tale, tu îmbogăţeşti înţelegerea lumii şi contribui la adevărul deplin al raporturilor umane" (cf. papa Ioan Paul al II-lea, Scrisoare către femei, 2).
