Dintre toate pancartele purtate cu insistenţă la manifestările din Piaţa Victoriei zilele acestea, una avea acest text: "Fără mine nu puteţi face nimic". Puţini ştiu că aceste cuvinte sunt cu trimitere la Isus Cristos. Cineva voia, pe bună dreptate, să pună punctul pe i. Căci, iată cum stau lucrurile... Ne-o spunea nu demult papa Ratzinger: "Atunci când se renunţă la Dumnezeu, atunci când noi înşine încercăm să organizăm lumea după socotelile noastre, trecând pe lângă el, atunci când suntem de părere că satisfacerea nevoilor materiale ar fi soluţia adevărată a problemelor, ajungem în punctul în care nu rezolvăm nimic, ci ne distrugem, săvârşind lucrarea Satanei".
Rostite cu referire la una dintre cele trei ispitiri, aceste cuvinte, care dor, punctează asupra unor experimente umane din istorie de tipul nazismului sau al comunismului. Iată de ce, doar revenirea la creştinismul adevărat poate schimba în bine lucrurile în societate. Din interior. Pornind de la conştientizarea legăturii intime cu Dumnezeu. Dumnezeul-om care s-a integrat în istoria omului, preluându-i din interior mersul şi orientându-l spre adevărata împlinire. Cu preţul sacrificiului suprem, dar şi cu perspectiva victoriei finale asupra răului. Doar respectarea libertăţii umane din partea sa implică riscul eşecului temporar. Iar, din nefericire, mereu există victime. Însă nici pura victimizare nu rezolvă nimic. Soluţia este convertirea. Individuală şi colectivă. Dar continuă.
