Misiunea Diecezei de Iaşi în Ecuador are aproape şapte ani. Prin munca pastorală şi proiectele realizate, suntem bucuroşi că am contribuit cu câte ceva la progresul spiritual al Bisericii locale din America Latină şi la dezvoltarea infrastructurii atât de necesare desfăşurării activităţilor religioase.
Ca preot care-şi desfăşoară activitatea în acele locuri, mă uit cu satisfacţie la răspunsul pe care îl dau oamenii la chemarea Domnului pentru împărăţie. Toate acestea sunt posibile din momentul în care cel trimis în via Domnului îşi arată disponibilitatea faţă de cuvântul lui Dumnezeu, este conştient în asumarea riscurilor misiunii şi, în acelaşi timp, este sprijinit spiritual şi material de persoane generoase pentru care le mulţumesc şi le asigur mereu de rugăciunea mea.
Într-o prezentare despre misiunea din Ecuador, pe care am ţinut-o în Parohia Iaşi "Sfânta Tereza", o doamnă m-a întrebat: "Dacă sunt aproximativ 80% catolici, unde sunt preoţii lor?" Nu putem judeca lucrurile după mentalitatea noastră; formarea vocaţională abia începe să-şi dea roadele în acele zone întrucât spaniolii, amfitrionii evanghelizării Americii Latine, abia la începutul secolului trecut au permis nativilor să poată accede la ordinele sacre ale preoţiei.
Dacă ţinem cont că numărul preoţilor din dieceza noastră se datorează mult misionarilor veniţi din alte părţi în secolele trecute, putem spune că mărturia, dăruirea şi rugăciunile noastre ar putea fi factorul principal la o mai bună evanghelizare şi o creştere a disponibilităţii tinerilor faţă de chemarea Domnului.
Făcând un bilanţ al activităţii pastorale în Ecuador, am putea constata că investiţiile şi rugăciunile noastre nu sunt zadarnice, iar lucrarea providenţei este îmbucurătoare şi răsunătoare. Au fost momente dure de răspunsuri negative sau chiar de insultare, au fost ameninţări cu moartea, au fost incendii şi inundaţii, însă toate acestea, dacă sunt oferite Domnului, nu rămân obstacole, ci fac să te maturizeze şi să te întărească. Nu te poţi opri la un prim obstacol. Trebuie să ai curajul să te ridici şi să continui misiunea până la împlinire, iar roadele sunt incredibile.
Putem vedea astăzi, în Parohia "Sfântul Bartolomeu" din Palestina, o comunitate dintre cele mai active şi implicate în multe activităţi pastorale diecezane, mai mult de o sută de colaboratori voluntari care urmează o bună formare pastorală în şcoala parohială, o parohie organizată sectorial (9 sectoare), cu echipe pastorale atât în sectoarele parohiei, cât şi în cele 38 de sate apropiate. O prezenţă mai activă şi numeroasă la celebrările liturgice parohiale şi în sate, mulţi adulţi, copii şi tineri înscrişi în cursurile de cateheze şi de formare, diferite activităţi culturale cum ar fi Festivalul Copiilor sau Ziua Agricultorului etc.
Putem vedea cum acest oraş, Palestina, se bucură de o frumoasă biserică parohială, construită recent, atracţia principală a oraşului, o casă demnă pentru Dumnezeu şi pentru credincioşi, un sediu parohial şi un centru pastoral nou pentru desfăşurarea activităţilor pastorale şi sociale ale comunităţii, iar la nivelul satelor, în afara celor şase capele deja existente, în alte opt comunităţi s-au început deja lucrările pentru construirea capelelor (biserici de dimensiuni mai mici conform cu numărul credincioşilor din satele respective).
Toate acestea ne aduc bucurie şi ajută la creşterea Bisericii, ne fac mai sensibili în faţa situaţiilor dure, a necesităţilor pastorale din Bisericile de pe alte continente şi ne deschid spre o trăire vie a credinţei.
Biserica din Ecuador, în special cea din Palestina (unde activează de aproape şase ani pr. Bartolomeu Blaj) şi Sfânta Lucia (unde activează de aproape şase ani pr. Ioan Blaj), doreşte să vă mulţumească tuturor celor care sprijină munca de propovăduire a cuvântului lui Dumnezeu.
