Mănăstirea "Maica Unităţii"

Fiind una dintre cele mai vechi din lume, în Mănăstirea "Sf. Andrei Apostolul" din Arpino (Italia) se trăieşte de secole idealul sfântului Benedict de Norcia: Ora et labora! ("Roagă-te şi munceşte!"). Aceasta s-a bucurat mereu de o continuitate de viaţă monastică, în ciuda legilor de suprimare din anul 1800.

În anul 1994, după o întâlnire şi o invitaţie a PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, providenţa ne-a cerut să ne angajăm la fondarea unei mănăstiri la Piatra Neamţ, oraş ales la recomandarea Excelenţei sale.

Cu multe sacrificii ale comunităţii noastre şi cu ajutorul multor binefăcători, a fost construită o mănăstire dedicată sfintei Fecioare Maria, maica unităţii. Piatra de temelie a fost binecuvântată de Sanctitatea sa Ioan Paul al II-lea la 25 martie 1998 la Roma, în prezenţa sr. Cristina Pirro şi a primelor călugăriţe din România.

Ziua noastră este ritmată de împletirea rugăciunii liturgico-personale cu munca. În rugăciunea liturgică desfăşurată în cor în prezenţa lui Isus euharisticul, divinul şi veşnicul mijlocitor, noi, călugăriţele, devenim glasul viu al Bisericii, mireasa lui Cristos, care îl laudă pe Dumnezeu şi mijloceşte pentru necesităţile lumii întregi.

În schimb, în cadrul rugăciunii personale, ne deschidem inimile spre harurile lui Dumnezeu, interiorizăm cuvântul ascultat şi ne angajăm să-l trăim în iubire.

Munca, în diversele sale forme, este destinată să păstreze şi să promoveze viaţa contemplativă. Oferită lui Dumnezeu în timpul zilei, în atitudine de umilinţă, în solidaritate cu munca întregii familii umane, ea devine rugăciune, mijloc de colaborare la opera de mântuire a lui Dumnezeu, susţinere materială şi element integrant al formării noastre umane.

Sensibile exigenţelor spirituale ale oamenilor de astăzi, supuşi ritmului de viaţă tot mai agitat, practicăm ospitalitatea, componentă importantă a Regulii sfântului Benedict: "Se primesc toţi oaspeţii ca pe Cristos în persoană, pentru că el însuşi ne va spune: «Eram străin şi voi m-aţi primit»". "Imediat ce a fost anunţat un oaspete, abatesa şi surorile îi ies în întâmpinare cu iubire..." (Regula, cap. LIII). Şi Biserica ne îndeamnă la un astfel de angajament în Catehismul Bisericii Catolice: "În ţinuturile în care există mănăstiri, vocaţia acestor comunităţi este de a înlesni împărtăşirea Rugăciunii orelor cu credincioşii şi de a permite singurătatea necesară pentru o rugăciune personală mai intensă..." (nr. 2691).

Casa de oaspeţi a mănăstirii este deschisă tuturor celor care doresc să trăiască zile de reculegere unindu-se cu rugăciunea noastră: preoţi, surori, tinere, grupuri de familii. Oaspeţii vor avea posibilitatea să-şi pregătească singuri masa, având la dispoziţie o bucătărie cu frigider, aragaz, veselă şi o sală de conferinţe, în afara clauzurii.

Putem oferi câteva zile de experienţă, de rugăciune şi de muncă tinerelor care, pentru alegerea propriei vocaţii, doresc să cunoască planul lui Dumnezeu.

Prezentăm mai jos un program pentru următoarele luni:

- prima duminică din lună va fi zi de reculegere pentru tinere, care va include sfânta Liturghie, momente de rugăciune şi de fraternitate împreună cu călugăriţele, vizitarea mănăstirii etc.;

- în fiecare duminică, începând cu ora 16.30: adoraţie euharistică, sfântul Rozariu meditat şi Vesperele cântate;

- 24-25 iunie: zile de reculegere pentru discernământ vocaţional;

- 27-29 august: zile de reculegere pentru tinere (predicator - pr. Eduard-Mihai Coşa).