Ziua Mondială a Păcii 2003 (a XXXVI-a) va fi celebrată la 1 ianuarie, cu tema "Pacem in terris: o angajare permanentă". Mesajul aminteşte cele patru fundamente ale păcii în lumina circumstanţelor actuale: adevărul, dreptatea, iubirea şi libertatea. În acest fel, papa Ioan Paul al II-lea a dorit să marcheze a 40-a aniversare a publicării de către Ioan al XXIII-lea a enciclicei "Pacem in terris" (11 aprilie 1963). În mesaj, suveranul pontif a lansat cinci invitaţii: depăşirea separării între morală şi politică, elaborarea unei "carte a îndatoririlor", urgenţa dezarmării, o nouă formă de organizare a familiei umane, răspunsul la terorism sau la violenţa să nu fie niciodată violenţa.

Papa, în primul rând, vorbeşte de legătura care există între conştiinţa valorilor spirituale şi consecinţele publice şi politice pe care o asemenea conştiinţă le poate avea. "Pacea şi progresul pot fi obţinute numai prin respectarea legii morale universale scrisă în inima omului".

În al doilea rând, mesajul subliniază elaborarea unui concept al binelui comun - principiu clasic al doctrinei sociale - în interiorul unui orizont mondial propunând conceptul "binelui comun universal". Sfântul Părinte propune atenţiei trei lucruri: 1. invitaţia pentru comunitatea internaţională de a depăşi ezitările pentru a constitui o autoritate publică internaţională în slujba drepturilor omului, a libertăţii şi a păcii; 2. invitaţia de a promova toate drepturile fundamentale ale omului; 3. invitaţia de a cultiva nu numai conştiinţa drepturilor, ci şi conştiinţa datoriilor.

În al treilea rând, mesajul subliniază referinţa la "problema morală" sau la depăşirea la nivel naţional şi internaţional a separaţiei dintre exigenţele morale şi cele politice. În acest punct papa vine cu două întrebări: "Faptul că există o mare dezordine în situaţia lumii contemporane este o constatare împărtăşită de toţi cu uşurinţă. De aceea, întrebarea care se impune este următoarea: ce fel de ordine poate să înlocuiască această dezordine, pentru a da bărbaţilor şi femeilor posibilitatea de a trăi în libertate, dreptate şi siguranţă? Şi deoarece lumea, chiar în dezordinea sa, oricum se «organizează» în diferite domenii (economic, cultural şi chiar politic), apare o altă întrebare la fel de urgentă: după care principii se dezvoltă aceste forme noi de ordine mondială?" Pornind de la cele două întrebări, Sfântul Părinte solicită răspunsuri adecvate unor serii de exigenţe răspândite: 1. problema păcii bine înţeleasă nu poate să facă abstracţie de chestiunile legate de principiile morale; 2. constituirea unei noi organizări a întregii familii umane, care nu trebuie înţeleasă ca un suprastat global, dar mai degrabă trebuie identificată ca o punere în practică a exigenţei morale; 3. o mai substanţială legătură între morală şi politică; 4. afirmarea legăturii de nedesfăcut între angajarea pentru pace şi respectul adevărului, îndeosebi respectul faţă de angajările luate.

După 11 septembrie, pacea este ameninţată şi de terorismul internaţional. Lupta împotriva terorismului nu trebuie să fie dusă prin sacrificarea drepturilor omului. Recent, papa spunea: "Răspunsul la terorism şi la violenţă nu se dă niciodată prin violenţă".

Mesajul se încheie cu invitaţia de a promova o adecvată cultură şi spiritualitate de pace, pentru că ea nu este atât o chestiune de structuri, ci de persoane.

* * *

La începutul unui an nou în istoria omenirii, aceasta este urarea care se ridică în mod spontan din adâncul inimii: ca în sufletul tuturor să poată răsări un elan de adeziune reînnoită la misiunea nobilă pe care enciclica Pacem in terris o propunea acum patruzeci de ani tuturor bărbaţilor şi femeilor de bunăvoinţă. Această misiune, pe care enciclica o califica "imensă", era indicată în "recompunerea raporturilor convieţuirii în adevăr, în dreptate, în iubire, în libertate".

Însoţesc aceste urări cu rugăciunea mea către Dumnezeu atotputernicul, izvorul oricărui bine, care ne cheamă din situaţiile de opresiune şi de conflict la libertate şi la cooperare spre binele tuturor: să ajute toate persoanele din orice colţ al pământului să construiască o lume a păcii mereu mai trainic întemeiată pe cei patru piloni pe care fericitul Ioan al XXIII-lea îi arăta tuturor în istorica sa enciclică: adevărul, dreptatea, iubirea şi libertatea.

Ioan Paul al II-lea