"O citire atentă a textului aşa-numitului al treilea secret de la Fatima, publicat aici în întregime din decizia Sfântului Părinte, va duce probabil la dezamăgire sau surprindere, după toate speculaţiile pe care le-a stârnit acesta", a spus cardinalul Joseph Ratzinger la începutul comentariului său asupra conţinutului revelaţiilor Mariei, care a fost publicat luni, 26 iunie. Textul este disponibil şi în limba română, la Editura "Presa Bună".

Răul nu are ultimul cuvânt

Din 1960, persoane din întreaga lume au făcut speculaţie în privinţa conţinutului acestui secret, pe care papa Ioan al XXIII-lea a decis să nu îl facă public. Interesul pentru viziuni a condus la proliferarea unor exaltate "recreeri" ale secretului, dar nici una dintre ele nu corespunde simplităţii mesajului. Textul complet este inclus în ceea ce s-a publicat în ziua de 26 iunie. Imagini ale textului original portughez, cu scrisul de mână al Luciei, se pot găsi în aceeaşi broşură. Secretul a fost încredinţat la 13 iulie 1917 de sfânta Fecioară copiilor Lucia de Jesus dos Santos, pe atunci în vârstă de 10 ani, astăzi sora Lucia în Carmelul de la Coimbra, Francisc (9 ani) şi Iacinta (7 ani), ultimii doi beatificaţi la 13 mai, anul acesta.

Esenţa celui de al treilea secret este o viziune pe care cei trei păstoraşi de la Fatima au avut-o după viziunea lor asupra iadului şi după prezicerea Celui de al II-lea Război Mondial. Un înger a strigat: "Pocăinţă, pocăinţă, pocăinţă!" şi copiii au văzut un munte cu o cruce în vârf. Un episcop îmbrăcat în alb, pe care copiii l-au identificat ca fiind papa, a condus un grup de episcopi, preoţi, călugări şi laici pe un munte abrupt. Pe drum, el s-a rugat pentru cei morţi. Ajungând la crucea de pe vârf, el a fost împuşcat.

Comentând "secretul", cardinalul german a răspuns la cele mai comune întrebări care au circulat de decenii privind apariţiile de la Fatima. În primul rând, a făcut distincţie între "revelaţia publică" şi "revelaţiile private". Termenul de "revelaţie publică" se referă la acţiunea revelatoare a lui Dumnezeu, adresată omenirii, ca un întreg, care îşi găseşte expresia literară în cele două părţi ale Bibliei: Vechiul şi Noul Testament. Este o revelaţie a lui Dumnezeu şi, de aceea, constituie materie de credinţă pentru creştini. În schimb, Sfântul Scaun prezintă mesajul de la Fatima ca "revelaţie privată", "termen care se referă la toate viziunile şi revelaţiile care au avut loc după Noul Testament".

În textul celui de al treilea secret, cardinalul Ratzinger a arătat că "papa pare să-i preceadă pe ceilalţi, tremurând şi suferind pentru toate ororile care îl înconjoară. Nu doar casele cetăţii zac pe jumătate în ruină - drumul său trece printre cadavrele celor morţi. Calea Bisericii este astfel descrisă ca o Via crucis, ca un drum într-un timp de violenţă, de distrugeri şi de persecuţii. Poate fi găsită prefigurată în această imagine istoria unui întreg secol". Astfel, papa devine o imagine a tuturor papilor secolului, toţi având de dus o cruce grea.

Partea finală a secretului este o viziune consolantă, care urmăreşte să închidă o istorie plină de sânge şi lacrimi în faţa puterii vindecătoare a lui Dumnezeu. Sub braţele crucii îngerii adună sângele martirilor, şi cu el dau viaţă sufletelor care îşi croiesc calea spre Dumnezeu.

În final, cardinalul a clarificat câteva concepţii greşite. El a negat ideea că Ali Acga a fost doar un instrument al lui Dumnezeu în încercarea de asasinat, aşa cum s-a spus în unele declaraţii după ce cardinalul Angelo Sodano a revelat puţin din cel de al treilea secret în 13 mai. "Fatima nu ne oferă asemenea satisfaceri ale curiozităţii noastre, a încheiat cardinalul, după cum, în general, credinţa creştină nu vrea şi nu poate să fie satisfacere a curiozităţii noastre. Ceea ce rămâne am văzut imediat la începutul reflecţiilor noastre asupra textului "secretului": îndemn la rugăciune ca o cale pentru "mântuirea sufletelor" şi în acelaşi sens apelul la penitenţă şi la convertire".