Lecturi: Is 43,16-21; Ps 125; Fil 3,8-14; In 8,1-11 Violet Psaltirea: săptămâna 1

Liturghie proprie, Credo, prefaţă pentru Patimile Domnului I

Antifoane și versete
Iată, toate le voi face noi şi poporului meu îi voi da să bea. Lucruri mari a făcut Domnul cu noi: inima ne este plină de bucurie. Am ales să pierd toate pentru Cristos. Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.
Această duminică îşi găseşte cheia de lectură în aclamaţia de la Evanghelie: "Eu nu vreau moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să aibă viaţă" (Ez 33,11). Încă o dată Dumnezeu se declară în favoarea vieţii fiilor săi, chiar şi atunci când ei l-au exclus din viaţa lor. Un Dumnezeu gelos care merge până acolo că le restituie, prin iertare, demnitatea, onoarea, viaţa. În prima lectură profetul vrea să reînvie speranţele slabe ale exilaţilor prin vestirea eliberării care va fi ca un exod, având totuşi aspectul unei mari noutăţi: "Iată, fac un lucru nou". Dincolo de circumstanţele istorice, profeţia lasă să transpară o clară semnificaţie mesianică şi escatologică. Botezul trebuie să tindă la o totală şi perfectă participare la misterul lui Cristos. Sfântul Paul a simţit această angajare şi viaţa sa devine propunere pentru orice creştin. Conformitatea cu Cristos cere o profundă cunoaştere a Domnului, participare la suferinţele sale şi un continuu efort pentru a ne menţine "în formă", pentru a ajunge la scop. Pasajul din Evanghelie este o aplicare a spuselor: "Milă vreau, nu jertfă", nu am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi", "Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să aibă viaţă".

Sfântul Zilei

Sf. Clemenţa, călug.