Lecturi: Is 9,2-4.6-7 Ps Idt 13,23bc-24a.25abc Lc 1,39-47 Alb Psaltirea: săptămâna 5

Liturghie proprie, prefaţă pentru sfânta Fecioară Maria

Antifoane și versete
Un fiu ne-a fost dat. Binecuvântată eşti tu, Marie, binecuvântată între femei. Fericită eşti tu care ai crezut.
Despre ce fel de regalitate este vorba în acest titlu pe care Biserica îl dă Mariei în cântecele şi rugăciunile ei? Despre regalitatea pe care, ca şi Fiul ei, ea o exercită asupra inimilor, strângându-le prin iubirea sa, luminându-le prin exemplul ei şi susţinându-le prin rugăciunea sa. Coroana Mariei nu simbolizează puterea şi slava, dar este alcătuită din toţi cei aleşi care au fost docili influenţei sale materne, prin credinţa lor faţă de Isus. Sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria, Regină, a fost instituită de papa Pius al XII-lea în 1955. Acest loc singular şi suprem alături de regele Cristos i se cuvine Mariei pentru multe motive pe care papa Pius al XII-lea le prezintă pe larg în scrisoarea enciclică Ad coeli reginam din 11 octombrie 1954; prin calitatea ei de Mamă a capului şi a membrelor corpului mistic, precum şi prin aceea de "augustă suverană" a Bisericii, ea participă nu numai la demnitatea regală a lui Cristos, dar şi la influxul său vital şi sfinţitor asupra membrelor corpului mistic. Maria este regină, pentru că îi este mamă lui Cristos, regele; este regină, pentru că întrece toate făpturile în sfinţenie: "În ea este adunat tot ce este bun în toate făpturile", spune Dante în Divina comedie.

Sfântul Zilei

Sf. Fecioară Maria, Regină **