Papa Leon al XIV-lea a adresat un discurs unei delegații de aleși și funcționari publici din Dieceza de Créteil, aflați în pelerinaj la Roma. Pontiful i-a încurajat să își trăiască angajamentele politice în mod creștin, subliniind importanța unirii cu Isus și a aplicării doctrinei sociale a Bisericii în fața provocărilor societății contemporane.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a avut o audienţă cu Papa Francisc la Vatican, marcând o deschidere a relaţiilor dintre cele două state. Întâlnirea, care a durat 57 de minute, a fost caracterizată de o apropiere neaşteptată, preşedintele francez încălcând protocolul pentru a-l mângâia pe pontif. Discuţiile au acoperit teme precum migraţia, mediul şi proiectul european.
La 6 septembrie 2017 apare o carte interviu realizată de Dominique Wolton cu Papa Francisc. Publicată în Figaro și L'Osservatore Romano, lucrarea explorează viziunea papei despre politică, societate, sărăcie și imigrație, subliniind claritatea și simplitatea mesajului său.
Într-o carte ce va fi publicată în Franța, Papa Francisc mărturisește că, la vârsta de 42 de ani, a urmat timp de șase luni o psihanaliză evreică. Părintele Bergoglio a explicat că această experiență l-a ajutat mult în viață, subliniind rolul important al femeilor în formarea sa spirituală și umană.
Într-un interviu acordat Vatican Insider, Frère Alois, liderul Comunității din Taizé, subliniază necesitatea ca Europa să redescopere dimensiunea prieteniei între credințe. Comunitatea va găzdui, între 5 și 8 mai 2017, un sfârșit de săptămână dedicat întâlnirii tinerilor creștini și musulmani, promovând dialogul și înțelegerea reciprocă.
Într-un interviu acordat săptămânalului belgian Tertio, Papa Francisc abordează teme precum secularizarea, relațiile interreligioase și rolul mass-media. Pontiful subliniază importanța deschiderii față de transcendență și a unei Biserici sinodale, care ascultă și însoțește credincioșii, în timp ce avertizează împotriva laicismului și a dezinformării.
Preşedintele francez François Hollande a vizitat Vaticanul pentru a-i exprima papei Francisc recunoştinţa pentru sprijinul acordat Franţei după atentatele de la Nisa şi uciderea preotului Jacques Hamel. Într-o audienţă privată, cei doi lideri au discutat despre unitatea naţională, laicitate şi situaţia creştinilor din Orientul Mijlociu.
Într-un interviu acordat ziarului La Croix, Papa Francisc a subliniat necesitatea de a ne întreba cum un model prea occidental de democrație a fost exportat în țări precum Irakul, în contextul terorismului islamic. Pontiful a abordat și tema integrării migranților, criticând închiderea în ghetouri și insistând pe necesitatea unei economii sociale de piață.
Papa Francisc acordă un interviu cotidianului francez La Croix, publicat pe 9 mai 2016, în care abordează teme cruciale pentru Europa: identitatea creștină, migrația, secularismul și relația cu islamul. Pontiful subliniază necesitatea integrării migranților și respinge o laicitate excesivă, invocând respectul pentru libertatea religioasă și rădăcinile spirituale ale continentului.
Tribunalul administrativ din Rennes a ordonat înlăturarea unei statui a Papei Ioan Paul al II-lea din Ploërmel, considerată ostentativă. Arhiepiscopul Pierre d'Ornellas condamnă o frică irațională de religie în Franța, subliniind că laicitatea trebuie să garanteze libertatea de conștiință și pacea, nu să marginalizeze credința în spațiul public.
În data de 25 ianuarie 2014, preşedintele Franţei, François Hollande, s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican. Discuţiile au acoperit teme internaţionale precum situaţia din Africa centrală, Siria şi Orientul Mijlociu, precum şi libertatea religioasă. Întâlnirea a avut loc într-un context marcat de tensiuni între guvernul francez şi anumite medii catolice din Franţa, în special în legătură cu legile privind căsătoria între persoane de acelaşi sex, avortul şi sfârşitul vieţii.
La 8 decembrie 2013, are loc adeziunea sau reînnoirea adeziunii în Acțiunea Catolică. Obiectivul este redescoperirea identității asociației de laici, promovând formarea și implicarea conștientă în comunitățile parohiale, pentru a răspunde la chemarea lui Dumnezeu și a proclama Evanghelia.
Articolul comemorează al șaptelea an de pontificat al Papei Benedict al XVI-lea, evidențiind angajamentul său pentru noua evanghelizare, unitatea Bisericii și Anul Credinței. Papa a subliniat importanța dialogului intercultural și a reînnoirii spirituale în fața provocărilor lumii contemporane.
Mons. Aldo Giordano salută decizia Curii Europene a Drepturilor Omului de a menține prezența crucifixului în școlile italiene, considerând-o o victorie pentru Europa și o recunoaștere a rădăcinilor creștine ale civilizației europene. Decizia întărește unitatea culturală și spirituală a continentului.
Mons. Giampaolo Crepaldi, Arhiepiscop de Trieste, definește laicitatea ca deschidere la Dumnezeu și dialog, respingând indiferența și intoleranța. Subliniază că Biserica are dreptul de a-și exprima mesajul de mântuire și că adevărata laicitate permite prezența religiei în spațiul public.
Articolul prezintă un interviu cu profesorul Joseph Weiler, care apără în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dreptul Italiei de a menţine crucifixul în sălile de clasă. Weiler susţine că prezenţa crucifixului reflectă identitatea culturală şi moştenirea creştină a Europei, argumentând că neutralitatea statului nu trebuie să elimine simbolurile religioase care definesc patrimoniul naţional.
Articolul analizează poziția Bisericii privind avortul, susținând că protecția vieții nenăscute se bazează pe rațiune și demnitatea umană, nu doar pe credință. Se discută despre laicitate, drepturile omului și Legea 194 din Italia, subliniind că avortul nu este un drept fundamental.
Filozoful canadian Charles Taylor a câştigat Premiul Templeton 2007, anunţat la 14 februarie la sediul ONU din New York. Premiul, în valoare de 800.000 lire sterline, recunoaşte contribuţiile sale la integrarea dimensiunii spirituale în dezbaterile publice şi la abordarea problemelor violenţei şi fanatismului.
