Mons. Gjergj Meta reflectează asupra lacrimilor Papei Francisc din Piazza di Spagna, cerând pace pentru Ucraina. Articolul subliniază puterea rugăciunii și a fragilitții ca mijloace de mijlocire pentru omenirea suferindă, în contextul războiului și al timpurilor dificile.
În cadrul audienței generale din 12 februarie 2020, Papa Francisc a continuat catehezele despre Fericiri, abordând tema: „Fericiți cei care plâng, pentru că ei vor fi mângâiați”. Pontiful a explicat că plânsul creștin nu este pasiv, ci o durere interioară care deschide relația cu Dumnezeu și aproapele, fie prin împărtășirea suferinței, fie prin căința pentru păcate. Papa a încheiat cu un apel pentru Siria și China.
Părintele José Tolentino de Mendonça a propus, în timpul exercițiilor spirituale ale Papei Francisc la Ariccia, o meditație despre prezența femeilor în Evanghelie. Predicatorul a subliniat modul în care femeile din Noul Testament exprimă o credință concretă, prin gesturi și lacrimi, evidențiind o căutare autentică a lui Isus și o slujire discretă, dar profundă.
O reflecție despre lacrimi și creștere sufletească în ajunul Crăciunului. Un băiețel plânge, iar mama îi explică că oamenii cresc când își amintesc sau uită, eliberându-se de stăpânirea lucrurilor. Povestea se încheie cu venirea îngerului care anunță nașterea lui Isus în ieslea Betleemului.
O reflecție profundă despre moarte și speranță, prin prisma unei întâlniri cu o fetiță care așteaptă venirea Mirelui său, simbol al învierii. Textul explorează durerea, credința și lumina care învinge întunericul morții.
Într-o meditație despre căderea fulgilor de zăpadă, preotul Eugen Budău reflectează asupra diverselor căderi din istorie și viața personală. Autorul subliniază că, dintre toate căderile, cea în genunchi pentru pocăință este singura acceptabilă, aducând vindecare și purificare sufletească.
Pr. Eugen Budău reflectează asupra transformării României din „Grădina Maicii Domnului” într-o societate marcată de lipsa de sensibilitate, corupție și conflicte. Autorul deplânge pierderea valorilor morale și a demnității umane, sugerând că țara riscă să fie asociată negativ, comparând-o cu „Dracula Parc”.
