Dieceza de Iași

Scurt istoric

Pe teritoriul României sunt șase episcopii romano-catolice (București, Alba-Iulia, Iași, Timișoara, Satu Mare, Oradea), șase greco-catolice (Făgăraș și Alba-Iulia, Maramureș, Cluj-Gherla, Oradea, Lugoj, București) și un ordinariat pentru catolicii de rit armean. Potrivit ultimului recensământ oficial, din anul 2021, România are o populaţie rezidentă de 19.053.815 locuitori, dintre care 4,62% sunt romano-catolici, 0,88% greco-catolici, 86,53% ortodocşi, iar aproximativ 5,3% aparţin cultelor protestante şi neoprotestante.

Situată în estul României, în ținutul numit Moldova, Dieceza de Iași a fost înființată în anul 1884. Are o suprafață de 46.378 km², pe cuprinsul a opt județe (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea), cu o populație de 4.058.640 de locuitori, dintre care 168.938 sunt catolici, reprezentând 4,16% din populaţia teritoriului diecezei.

În contact cu Imperiul Roman și îndată ocupat de armatele romane (105-106 d.C.), teritoriul actual al României devine un câmp misionar unde se înfiripă și apoi se dezvoltă comunități creștine înfloritoare îndeosebi pe litoralul Mării Negre și pe malurile Dunării. Terminologia creștină latină evidențiază acțiunea de încreștinare în perioada romană până la venirea slavilor migratori. Cu siguranță, un rol important în încreștinare l-a avut și influența creștinilor romani aflați printre coloniștii aduși după cucerirea Daciei. Organizarea bisericească veche este în strânsă legătură cu sistematizarea administrativ-teritorială romană, sub jurisdicția episcopului Romei, prin vicarul său din Tesalonic.

Evenimentele politice de după sec. al VI-lea cauzate de migrații, stabilirea unor popoare, ca de pildă bulgarii, și încreștinarea lor în vecinătatea poporului român determină intrarea acestuia în sfera de influență a Bizanțului. După schisma cea mare orientală (1054), activitatea misionară a ordinelor mendicante (dominicanii și franciscanii) va duce la consolidarea și dezvoltarea comunităților creștine catolice ascultând de episcopul Romei, atestate în cadrul unor episcopii de scurtă durată la sud de Carpați, în Țara Românească (Severin, Argeș) și la est de Carpați, în Moldova (Siret, Baia, Bacău).

Astfel, în ținutul Moldovei care s-a numit și Valahia Minor, în anul 1227, a luat ființă Episcopia de Milcov (1227-1241), în anul 1371 Episcopia de Siret (1371-1434), în anul 1418 Episcopia de Baia (1418-1523), iar în anul 1607 Episcopia de Bacău (1607-1818). Misionarii care au activat erau călugări franciscani, iezuiți și dominicani veniți din Italia, Polonia și Ungaria. După anul 1818, activitatea misionarilor catolici din Moldova a fost coordonată de la Iași, unde a funcționat Vicariatul Apostolic al Moldovei (1818-1884).

La 27 iunie 1884, Papa Leon al XIII-lea, prin scrisoarea Quae in christiani nominis incrementum, a înființat iarăși episcopie în Moldova, numind ca episcop, cu reședința la Iași, pe Mons. Nicolae Iosif Camilli, la 15 iunie 1884. Dominic Jaquet, Alexandru Theodor Cisar, Mihai Robu și Anton Durcovici au fost episcopi rezidențiali, în rest, la conducerea diecezei, s-au aflat administratori apostolici și "ordinarii substituti". Cel dintâi episcop originar din Moldova a fost Mihai Robu, din Săbăoani.

La 21 februarie 1978, Papa Paul al VI-lea l-a numit administrator apostolic de Iași pe Preasfințitul Petru Gherghel. La 14 martie 1990, a fost ales și numit de Papa Ioan Paul al II-lea episcop de Iași. La 29 septembrie 1999, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Mons. Aurel Percă episcop auxiliar de Iași, primind titlul canonic de episcop titular de Mauriana. La 6 iulie 2019, Papa Francisc l-a ales și l-a numit pe Mons. Iosif Păuleț episcop de Iași, PS Petru Gherghel devenind episcop emerit. La 21 noiembrie 2019, Papa Francisc l-a numit pe PS Aurel Percă Arhiepiscop Mitropolit de București. A luat în posesie canonică arhidieceza la 11 ianuarie 2020, în Catedrala "Sfântul Iosif" din București. La 30 septembrie 2021, Sfântul Părinte Papa Francisc l-a numit pe Mons. Petru Sescu episcop auxiliar al Diecezei de Iași, atribuindu-i scaunul episcopal titular de Murcona.

Orașul Iași, reședință episcopală, are două catedrale. Catedrala veche, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost inițial sfințită și dată în folosință pentru cult la 15 august 1789, apoi a devenit catedrală, a fost renovată de mai multe ori și extinsă în anul 1869. Catedrala nouă, cu hramul "Sfânta Fecioară Maria, Regină" a fost construită între anii 1992 și 2005 și a fost sfințită la 1 noiembrie 2005.

Zonele compact catolice din dieceză sunt Bacău și Roman, unde sunt parohii cu peste 1.000 de familii. Primul seminar din dieceză a fost deschis în anul 1886 la Iași.