(În lat., miníster). Persoana abilitată să îndeplinească funcţii spirituale în Biserică. Slujitorii sacri sunt slujitori care au primit sacramentul Preoţiei (episcop, preot, diacon). Mai sunt numiţi şi clerici. Însemnaţi cu un caracter de neşters, sunt consacraţi şi îndeplinesc "in persóna Chrísti", fiecare conform gradului său, funcţiile de a învăţa, de a sfinţi şi de a conduce. Slujitorii instituiţi sunt slujitorii care au primit slujirile înfiinţate de Biserică: acolitatul şi lectoratul.
