1. Ca adjectiv, tot ce ţine de religie sau e conform cu religia, ori calitate a unei persoane credincioase sau temătoare de Dumnezeu. 2. Ca substantiv, persoana consacrată lui Dumnezeu prin profesiunea sfaturilor evanghelice întărite prin voturi publice: călugăr, călugăriţă. "Religia - scria sfântul Toma de Aquino - este virtutea prin care noi îl slujim pe Dumnezeu şi îi aducem cult. De aceea se numesc, prin antonomază, «religioşi» cei care se consacră cu totul lui Dumnezeu şi care se oferă cu totul lui, ca să spunem aşa ca ardere de tot" (Súmma theologíae, II-II, q. 186, a. 1).
