Anul pastoral
2024‑2025

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

O vizită deosebită la Fecioara Maria de la Lourdes

"Que soy era Immaculada Conceptiou" - "Eu sunt Neprihănita Zămislire".

Sanctuarele sunt locuri ce păstrează memoria unor evenimente religioase extraordinare, destinații de pelerinaje unde se întâlnesc creștinii, sunt spații privilegiate.

Sanctuarele mariane sunt locuri "a căror misiune este aceea de a o propune pe sfânta Fecioară Maria ca model de urmat", a explicat de curând secretarul Consiliului Pontifical pentru Migranți și Itineranți, arhiepiscopul Agostino Marchetto. Maica Domnului "este calea pentru a ajunge la Cristos, Domnul și izvorul mântuirii". "Pelerinajele se fac pentru convertirea inimii, pentru a cere iertare, pentru a se elibera de greșeală, pentru a primi haruri, pentru a fi recunoscători și de aceea este importantă atenția față de celebrările liturgice, pentru a permite pelerinilor o participare activă și o trăire spirituală și profundă a pelerinajului care să le permită credincioșilor o transformare a vieții și o creștere în sfințenie".

O destinație foarte cunoscută la care mulți catolici și nu numai ar dori să ajungă este sanctuarul de la Lourdes. Acest loc încărcat de atâta spiritualitate este ca un magnet pentru pelerini, dornici să o "întâlnească" pe Maria și să fie conduși de aceasta către Fiul ei, Isus. În acest loc binecuvântat de Dumnezeu a ajuns și grupul nostru de pelerini din Dieceza de Iași și din alte zone al țării, romano-catolici, dar și greco-catolici și ortodocși, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la aparițiile Fecioarei Maria la grota Massabielle, într-un pelerinaj jubiliar ce s-a desfășurat între 19 august și 4 septembrie 2008. Grupul, format din 50 de persoane, a fost condus de episcopul nostru Petru Gherghel și de pr. Iulian Kropp, organizatorul acestui pelerinaj. La acest pelerinaj au participat pr. Mihai Cătău și pr. Cristian Vacaru, persoane consacrate, familii, tineri și persoane în vârstă.

Traseul, pregătit cu minuțiozitate încă din luna februarie, a fost unul deosebit, conținând atât obiective de interes religios, cât și obiective turistice de pe rutele de pelerinaj europene, pe un traseu de aproape 8.000 km. Intenția a fost ca atenția să rămână orientată spre o trăire spirituală cât mai profundă.

Pe lângă delectarea ochilor, ne-am delectat și sufletele cu rugăciuni, cântece și meditații pe tot parcursul drumului. Nu trecea zi fără să nu ne rugăm Laudele, Ora Medie, Vesperele, Angelus sau Rozariul. Am avut parte zilnic de celebrarea sfintelor Liturghii în locuri deosebite.

Am pornit în pelerinaj la 19 august, dimineața devreme, cu rugăciuni înălțate Domnului și am admirat frumusețile pe care le ascunde țara noastră, urmând să poposim în Ungaria pentru odihna de noapte. Următoarea zi, urma să ne oprim la Viena, dar printr-un gând inspirat de Duhul Sfânt, am făcut un popas la Bad Deutsch Altenburg, satul în care s-a născut episcopul Anton Durcovici, unde am celebrat Liturghia și am invocat memoria martirului nostru.

Primul sanctuar marian din itinerarul nostru a fost cel de la Altötting. Aici nu am găsit o icoană miraculoasă sau comemorarea vreunei apariții, ci o statuie miraculoasă și am avut marele privilegiu de a celebra o Liturghie în Capela Harurilor care adăpostește statuia miraculoasă a Maicii Domnului.

Ne-am continuat pelerinajul, cu oprirea la Metz, unde, spre supărarea noastră, ne-a întâmpinat ploaia, dar totuși am reușit să dăm o fugă și să vedem o minunata catedrală, o bijuterie arhitectonică cu vitralii minunate. Pe aceeași vreme ploioasă am ajuns și la Lisieux, sanctuarul sfintei Tereza a Pruncului Isus. Aici am avut ocazia să venerăm mormântul ei în mănăstirea Carmel și să-i încredințăm intențiile noastre, ca să le înalțe lui Dumnezeu. Pentru mulți, era o reîntâlnire cu cea care i-a vizitat când relicva sfintei Tereza a ajuns în Moldova.

Doar 1.000 de km ne mai despărțeau de ținta noastră finală, iar după un popas la Poitiers, am ajuns la Lourdes, pe o vreme excepțională, pentru care i-am mulțumit Domnului. Am avut Liturghie la Piereffite, parohia unde activează pr. Mihai Percă, unul dintre preoții ce reprezintă dieceza noastră la Lourdes. Seara am participat la Rozariul internațional și procesiunea lumânărilor, unde am fost bucuroși să auzim 5 Bucură-te Marie proclamate în limba română și o strofă din Fecioara la munte cântată, de asemenea, în limba română. Astfel ne-am făcut simțită prezența, printre ceilalți pelerini.

Următoarea zi, am început drumul jubileului, un drum format din patru etape ce surprind cele mai importante momente din viața sfintei Bernadeta. Conduși de pr. Mihai Percă, am parcurs primele două etape: vizitarea bisericii unde Bernadeta a primit Botezul și Cachot-ul, camera în care a locuit Bernadeta cu familia ei. Pr. Percă a subliniat: "Oricât de săraci am fi, Dumnezeu este cu noi, căci în Dumnezeu suntem, ne mișcăm, existăm".

După vizitarea acestor locuri și după primirea abțibildurilor ce atestau trecerea noastră prin aceste prime două etape, am participat la sfânta Liturghie, celebrată în criptă sactuarului, care este prima biserică construită din dorința Fecioarei Maria, iar după-amiază am participat la procesiunea euharistică, încheiată cu binecuvântarea euharistică, acordată în mod special bolnavilor. Seara am participat din nou la Rozariu și la procesiunea lumânărilor.

În a treia zi la Lourdes, am participat dimineața la Liturghia internațională la care au concelebrat mulți episcopi și preoți din diverse colțuri ale lumii, însoțind miile de pelerini. Fiind prima mea experiență de genul acesta, am fost impresionat de grandoarea acestei celebrări: de la numărul impresionant de preoți și pelerini ce au luat parte la Liturghie, până la ritualurile speciale, cum ar fi citirea evangheliei în patru limbi de către patru diaconi, orientați spre cele patru puncte cardinale. Am participat la procesiunea steagurilor cu un steag realizat special pentru acest eveniment și cu o copie a icoanei sfintei Fecioare de la Cacica. Dulcele nostru grai a răsunat și de această dată prin difuzoare, prin vocea sorei Monica Toma, care a rostit o invocație la rugăciunea credincioșilor.

După Liturghie, ne-am adunat pentru o poză de grup, după care ne-am odihnit pentru a parcurge mai departe etapele jubiliare. De data aceasta ne-a condus pr. Adrian Stoica, alt reprezentant al Diecezei noastre la Lourdes. A treia etapă era locul aparițiilor, grota Massabielle; am intrat în grota unde Fecioara Maria i-a apărut Bernadetei și și-a rostit numele. Astăzi, în unul din locurile unde a stat Preacurata se află o statuie a ei, realizată după descrierea Bernadetei, sub care scrie: "Que soy era Immaculada Conceptiou" - "Eu sunt Neprihănita Zămislire". Am ascultat explicațiile pr. Adrian Stoica, care ne-a spus că această grotă era una în care se adăposteau animalele (se aduceau porcii), subliniind faptul că Dumnezeu se află și în locurile cele mai murdare.

Părăsind grota, am pornit spre capela spitalului unde Bernadeta a primit prima sfântă Împărtășanie, ultima etapă jubiliară; aici am sărutat altarul din capelă și ne-am bucurat că am reușit să parcurgem toate etapele jubiliare. Pr. Adrian Stoica a subliniat că tot acest drum jubiliar nu reprezintă altceva decât drumul parcurs de orice creștin pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu: prin Botez, renaștem ca fii adoptivi ai lui Dumnezeu, acasă, în familie învățăm despre el, iar cu ajutorul Mariei, ajungem la el prin Euharistie. Chiar și statuia Maicii Domnului din piața bazilicii este îndreptată spre altar, cârmuindu-ne spre adevăratul nostru scop: Isus Cristos.

Restul timpului care ne rămăsese, l-am petrecut punând lumânări, luând apă și rugându-ne. Seara am participat din nou la Rozariu, unde din nou au răsunat rugăciuni și cântece în limba română.

În ultima zi, ziua plecării, am celebrat Liturghia chiar în bazilica Neprihănita Zămislire, după care, cu durerea despărțirii, dar cu speranța de a reveni, ne-am luat rămas bun de la Fecioara Maria de Lourdes și am pornit mai departe, în drumul nostru spre casă. După o oprire la Avignon, unde am vizitat catedrala în care au slujit șapte papi în exil, în sec. al XIV-lea, am ajuns la Mondovi, un oraș mic, situat la 70 de km de Torino. Aici am stat două zile, timp în care am vizitat sanctuarul de la Vicoforte, unde se găsește biserica cu cea mai mare cupolă ovală din lume, ce adăpostește o icoană miraculoasă a Maicii Domnului. Am celebrat o Liturghie la sanctuar, apoi am vizitat orașul Mondovi. În ziua următoare, prin vizita episcopului nostru și a întregului grup la surorile Congregației "Misionarele Patimii lui Isus" și prin celebrarea Liturghiei în capela mănăstirii lor, am produs o mare bucurie surorilor care colaborează cu Dieceza de Iași prin surorile de la Butea. Astfel l-am avut în mijlocul nostru și pe pr. Iosif Matei, care își poartă suferința în casa surorilor de la Villanova. Această vizită a fost ca o sărbătoare la care am luat și noi parte.

Ne-am continuat drumul și am ajuns la Padova, dar fiind târziu, am vizitat sanctuarul în ziua următoare, dimineața. Nu puteam să nu îngenunchem în fața mormântului sfântului Anton de Padova și nu puteam să nu petrecem câteva moment în rugăciune, încredințându-i Sfântului minunilor grijile și cererile noastre personale, dar și pe acelea ale celor rămași acasă, pe care ni le-au încredințat. După ce s-a celebrat sfânta Liturghie într-o capelă alăturată sanctuarului antonian, am avut plăcerea să fim ghidați de un frate franciscan român, pr. Benone, ce lucrează acolo, iar cu ajutorul lui am descoperit cele mai importante aspecte ale vieții sfântului Anton și ale sanctuarului.

Am pornit mai departe la drum, un drum minunat care trecea prin munți și care ne ducea la Mariazell, un important sanctuar austriac, despre care sincer, nu știam mai nimic, cu excepția faptului că era închinat Maicii Preacurate. Am fost surprinși să descoperim liniștea și frumusețea acestui sanctuar, la care se ajunge foarte greu, datorită așezării lui în munți. Am fi dorit să rămânem mai mult timp acolo, însă programul trebuia respectat, așa că ne-am continuat drumul după ce am participat la celebrarea sfintei Liturghii la altarul ce poartă spre cinstire o minunată statuie a Maicii Domnului, venerată și aici ca miraculoasă. Toți am declarat că acesta este cel mai frumos loc văzut de noi, după Lourdes, desigur.

Drumul ne-a purtat până la Viena unde am parcurs faimoasele ringuri pietonale, admirând frumusețile arhitectonice ale acestui vestit oraș "imperial", culminând cu Domul Sf. Ștefan. Timpul a trecut foarte repede și, după o oprire în Ungaria, pentru înnoptare, am ajuns în România, aplaudând și mulțumind Domnului pentru tot. La Oradea am celebrat ultima Liturghie și, trecând munții în Moldova noastră, am primit binecuvântarea de la finalul pelerinajului, după care ne-am luat rămas bun unii de la alții, cu speranța unei viitoare reîntâlniri.

Pelerinajul este un drum al vieții și al sufletului și fiind prima mea experiență de acest gen, am fost profund impresionat de cele ce am văzut și auzit. M-am întors cu adevărat schimbat față de cum am plecat. Nu-mi rămâne decât să păstrez în minte și în inimă cele ce le-am adunat în aceste 17 zile și să-i mulțumesc Domnului și Maicii Preasfinte pentru acest timp binecuvântat. Mulțumiri de asemenea și pr. Iulian Kropp, organizatorul și responsabilul pelerinajului și tuturor acelora care au contribuit într-un fel sau altul la bunul mers al acestui pelerinaj.

Ave, Ave, Ave, Maria!

Andrei Iosif Șmid (Rădăuți)

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteți vedea în Albumul foto: 19 august - 4 septembrie: O vizită deosebită la Fecioara Maria de la Lourdes


 

lecturi: 112.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat