Vineri, 7 martie 2014, Sfântul Părinte Francisc a primit în audienţă pe cucernicul dr. Olav Fykse Tveit, secretar general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, cu o delegaţie. Publicăm în continuare textul pe care papa l-a adresat celor prezenţi în decursul întâlnirii:
Dear Brother,
Stimaţi responsabili ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor,
Doresc să vă adresez tuturor un cordial bun-venit. Îi mulţumesc lui dr. Tveit pentru cuvintele pe care mi le-a adresat şi pentru că s-a făcut interpret al sentimentelor dumneavoastră. Această întâlnire marchează un ulterior, important, capitol din relaţiile lungi şi rodnice dintre Biserica catolică şi Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Episcopul de Roma vă este recunoscător pentru slujirea pe care o aduceţi cauzei unităţii dintre cei care cred în Cristos.
Încă de la începuturile sale, Consiliul Ecumenic al Bisericilor a oferit o mare contribuţie în formarea sensibilităţii tuturor creştinilor cu privire la faptul că diviziunile noastre reprezintă o piedică apăsătoare în calea mărturiei Evangheliei în lume. Ele nu trebuie acceptate cu resemnare, ca şi cum ar fi pur şi simplu o componentă inevitabilă a experienţei istorice a Bisericii. Dacă creştinii ignoră chemarea la unitate adresată lor de Domnul, ei riscă să-l ignore pe Domnul însuşi şi mântuirea oferită de El prin Trupul său, Biserica: "Nu este în nimeni altul mântuirea, pentru că nu este niciun alt nume... în care trebuie să fim mântuiţi" (Fap 4,12).
Relaţiile dintre Biserica catolică şi Consiliul Ecumenic al Bisericilor, dezvoltate pornind din timpul Conciliului al II-lea din Vatican, a făcut în aşa fel încât, depăşind neînţelegerile reciproce, să putem ajunge la o sinceră colaborare ecumenică şi la un crescând "schimb de daruri" între diferitele comunităţi. Calea spre comuniunea deplină şi vizibilă este un drum care este şi astăzi greu şi în urcare. Însă Duhul ne invită să nu ne fie teamă, să mergem înainte cu încredere, şi nu ne mulţumim cu progresele pe care le-am putut experimenta în aceste decenii.
Pe acest drum este fundamentală rugăciunea. Numai cu spirit de rugăciune umilă şi insistentă se va putea avea necesara clarviziune, discernământul şi motivaţiile pentru a oferi slujirea noastră familiei umane, în toate slăbiciunile sale şi necesităţile sale, atât spirituale cât şi materiale.
Iubiţi fraţi, vă asigur rugăciunea mea pentru ca, în timpul întâlnirii voastre cu Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, să fie posibil să găsiţi modul cel mai eficace pentru a înainta împreună pe acest drum. Fie ca Duhul Domnului să vă susţină pe fiecare dintre voi şi familiile voastre, pe colegii voştri din Consiliul Ecumenic al Bisericilor şi pe toţi cei care au la inimă promovarea unităţii. Rugaţi-vă şi voi pentru mine, pentru ca Domnul să-mi dea să fiu instrument docil al voinţei sale şi slujitor al unităţii. Pacea şi harul Domnului să vă însoţească.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
