În vederea analizării unor probleme pastorale şi administrative, după cum erau informaţi în convocarea trimisă anterior, membrii Consiliului Prezbiteral al Diecezei de Iaşi au fost invitaţi să participe la întâlnirea ordinară de primăvară, la Centrul "Gaudium et Spes" din Traian, judeţul Neamţ, miercuri, 30 aprilie 2025, începând cu ora 10.00. Au participat Preasfinţitul Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi, Preasfinţitul Petru Sescu, episcop auxiliar, şi 33 dintre membri.
Discuţiile au urmat, în general, structura propusă în documentul de convocare:
1. Salutul episcopului. Rugăciune pentru Papa Francisc şi evanghelia zilei proclamată de părintele cancelar
2. Planul pastoral diecezan, evaluare şi propuneri pentru viitor - pr. Daniel Iacobuţ
3. Jubileul Speranţei: la Roma şi în dieceză (cele trei biserici jubiliare) - pr. Daniel-Cătălin Romila, OFMConv.
4. Comunicări din partea episcopului Iosif Păuleţ
5. Luări de cuvânt: sugestii, propuneri din partea preoţilor
6. Ora medie, Regina coeli, agapa fraternă
Astfel, la început, Preasfinţitul Iosif Păuleţ a amintit că suntem adunaţi în numele lui Isus. El ne ţine uniţi. Este ultima întâlnire din mandatul de cinci ani al prezentului Consiliu Prezbiteral, deoarece în toamnă se va începe cu o formulă nouă. PS Iosif Păuleţ a spus, că la finalul întâlnirii, părinţii decani pot lua amintiri cu o imagine şi o rugăciune pentru Papa Francisc, care a fost înmormântat recent.
Ajunşi la tema "Planul pastoral trienal: evaluare şi propuneri", pr. Daniel Iacobuţ şi-a structurat prezentarea în patru puncte. La primul punct, "Ce funcţionează?", s-a subliniat că este eficace un parcurs pe mai mulţi ani şi că în acest fel se ajunge la stabilizarea noţiunii de "an pastoral" cu un început propriu. Au fost apreciate catehezele episcopului şi transmiterea lor prin radio, televiziune, internet. Datorită planului trienal s-a realizat ascultarea reciprocă în elaborarea ideilor şi proiectelor pastorale. Temele cu impact direct asupra vieţii Bisericii au fost "Familia lui Dumnezeu" şi "Discipoli misionari". La punctul doi, "Ce nu funcţionează?", s-a amintit că au existat şi teme care par prea complicate sau abstracte. Este de eficientizat lanţul de comunicare între păstori, credincioşii din nucleul parohiei şi credincioşii de la marginea vieţii parohiei. Unii au remarcat suprapunerea unor teme propuse la nivel universal cu cele propuse la nivel local. Au existat aşteptări nerealiste cu privire la materiale catehetice sau la scopul planului pastoral. La punctul trei, "Ce oportunităţi există?", s-a amintit de faptul că o echipă lărgită şi incluzivă aduce roade pastorale bune. În vizitele pastorale ale episcopului Iosif Păuleţ, acesta a remarcat nevoia de ascultare şi dialog între preoţi-credincioşi şi nevoia de concentrare asupra calităţii vieţii pastorale, prin implicarea cât mai mare a laicilor. Se apreciază comunicarea tot mai amplă prin mijloacele media şi prin instrumente de lucru tot mai diversificate folosite pentru acţiunile catehetice şi caritative. La ultimul punct, "Cum îmi imaginez o dieceză mai vie şi mai misionară peste trei ani?", s-a reliefat nevoia de redescoperire a pasiunii pentru credinţă şi Biserică şi a unei griji mai mari pentru binele spiritual şi uman al credincioşilor. Este oportun să se urmărească creşterea calităţii grupurilor de sprijin în viaţa de credinţă (asociaţii, grupuri biblice, liturgice, caritative etc). S-a insistat asupra adaptării modului de transmitere a credinţei la nevoile oamenilor de azi.
Tema propusă pentru următorul trieniu este "Înflăcăraţi de iubirea lui Cristos", iar motoul biblic este "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum?" (Lc 24,32). Obiectivul principal este integrarea virtuţilor teologale cu sacramentele iniţierii creştine pentru o intensificare a adeziunii la Cristos şi la evanghelie. Temele propuse pentru următorii trei ani sunt: 2025-2026: Euharistia, hrana speranţei şi a comuniunii; 2026-2027: Mirul, focul iubirii şi al curajului; 2027-2028: Botezul, izvorul vieţii şi al credinţei. Toate aceste teme sunt doar propuneri deocamdată, propuneri care au fost înaintate spre discuţii şi analiză, cerându-se şi opinia participanţilor la consiliu.
La tema următoare, părintele Daniel-Cătălin Romila, OFMConv., paroh de Cacica şi rector al sanctuarului marian, a vorbit despre importanţa pelerinajului în Anul Jubiliar, relatorul intitulându-şi intervenţia "Pelerinajul, drum al speranţei în anul jubiliar 2025". S-a prezentat istoria pelerinajelor şi a practicii indulgenţelor. Părintele relator a evidenţiat că prin indulgenţe se iartă pedeapsa meritată pentru păcate. Pelerinajul are o legătură strânsă cu caritatea, cu faptele bune, dar şi cu spovada, adică cu partea liturgică.
Jubileul nu este o obligaţie şi nici o iniţiativă de circumstanţă, ci un timp de reînnoire spirituală. Pr. Daniel Romila a propus preoţilor să încurajeze pelerinajele la cele trei biserici jubiliare din dieceză, dând exemplul parohiilor care au vizitat fie biserica jubiliară cea mai apropiată, fie toate bisericile jubiliare, cu diferitele categorii de persoane din parohie.
Au urmat comunicările din parte episcopului Iosif Păuleţ. Preasfinţitul Iosif a mulţumit tuturor pentru participarea la consiliile prezbiterale de pe durata mandatului de 5 ani. Apoi ne-a invitat ca pe durata Conclavului de la Vatican să ne unim în rugăciune cu Biserica universală, invocând lumina Duhului Sfânt asupra cardinalilor. La următorul punct episcopul Iosif a specificat că urmează alegerile prezidenţiale şi că nu ţine de identitatea preotului să se implice în campania electorală.
Preasfinţitul Petru Sescu a spus că există deja în dieceză practica întrajutorării între parohii. Parohiile mici pot fi ajutate prin fondul de solidaritate la care pot contribui parohiile mai mari din dieceză. Este bine să existe un fond de solidaritate excepţional şi centralizat la Episcopie.
În continuare, Preasfinţitul Iosif Păuleţ a spus că apreciază preoţii care ştiu să se apropie cu respect şi blândeţe faţă de toţi credincioşii, apoi a recomandat preoţilor care sunt mutaţi dintr-o parohie să pregătească credincioşii din timp, urmărind întotdeauna binele lor sufletesc. Apoi Preasfinţitul Iosif a abordat tema sfinţirii mormintelor.
La ora 11.15 a fost o pauză şi apoi s-au reluat discuţiile.
În intervenţiile de după pauză s-au abordat următoarele teme: jubileul preoţilor, al ministranţilor, al bolnavilor şi al asociaţiilor mariane; situaţia structurilor de primire de la sanctuarul de la Cacica; sfinţirea mormintelor; fondul de solidaritate pentru parohiile sărace; promovarea vocaţională şi importanţa Colegiului Catolic de la Bacău; idoneitatea naşilor în contextul românesc; transferul preoţilor şi pregătirea credincioşilor pentru schimbările de parohi; situaţia inventarului parohiilor şi procesele verbale de predare primire.
Cancelaria episcopală
