Surorile Clarise Roman: Jubileul celor 25 de ani de viaţă consacrată în clauzură, ca "un dans al iubirii în prezenţa lui Dumnezeu"
Duminică, 16 aprilie 2023, în sărbătoarea Divinei Milostiviri, sora Maria Dorotea Ghercă a Răscumpărătorului a aniversat cei 25 de ani de profesiune religioasă. Sora Dorotea şi-a reînnoit consacrarea sa lui Dumnezeu în cadrul Sfintei Liturghii, de la ora 9.00, în prezenţa PS Petru Sescu, episcop auxiliar de Iaşi.
La sărbătoare au participat, de asemenea, pr. Damian-Gheorghe Pătraşcu, Ministru provincial al Fraţilor Minori Conventuali din România, pr. Alexandru Olaru, OFMConv. asistentul clariselor, pr. Cristian Blăjuţ, OFMConv., vicar episcopal şi responsabil cu Secţiunea Viaţa Consacrată în Dieceza de Iaşi, pr. Sebastian Bilboc, paroh al Parohiei "Sf. Tereza" şi decan de Roman, pr. Marcelin Blaj, paroh de Izvoarele (IS), satul natal al sorei Dorotea, şi alţi preoţi concelebranţi. De asemenea şi pr. Virgil Blaj, rectorul de la Institutul Teologic "Sf. Francisc" din Roman, a răspuns cu bucurie la invitaţia noastră împreună cu fraţii studenţi care au animat cântările liturgice ce ne-au îmbucurat inima cu vocile lor, dând aceste sărbători un ton de mare bucurie, de frumuseţe şi de înălţare a sufletului la cer.
Evenimentul a fost, deopotrivă, emoţionant şi semnificativ pentru comunitatea şi dieceza noastră, întrucât este pentru prima dată când o soră de viaţă contemplativă, aparţinând Ordinului Clariselor Urbaniste, sărbătoreşte în mod oficial jubileul de 25 de ani. "O dovadă de credinţă şi de fidelitate faţă de vocaţia primită", după cum menţiona PS Petru Sescu în cadrul omiliei, care se armonizează atât de frumos cu mesajul spiritual transmis nouă, credincioşilor, de către Sfânta Biserică prin intermediul fragmentelor biblice propuse pentru cea de-a doua duminică a Paştelui.
Dăruirea totală, angajarea zilnică în "căutarea" adevărului, în dorinţa de a "umple de sens evanghelic viaţa ei cotidiană, arătă că în ea Dumnezeu este prezent. Aceasta constituie, în cazul sorei M. Dorotea, un mod specific de a-şi mărturisi credinţa pe care Sfântul apostol Toma a făcut-o la vederea lui Cristos cel Înviat: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Pentru sora M. Dorotea, "celebrarea unui jubileu nu constituie un prilej de amintire a unui trecut glorios, ci o memorie din care se poate atinge din propria istorie, din acel drum parcurs un ulterior elan, pentru o reînnoire a voinţei şi pentru angajarea mai trainică în a sluji lui Dumnezeu şi Bisericii sale".
Mulţi oameni se întreabă de ce o tânără se închide într-o mănăstire, mai ales în clauzură, de vreme ce lumea are atâta nevoie de braţe, de voluntari, de persoane prompte pentru apostolat (...), care este motivul pentru care se lasă totul? Eu vă pot spune că nu găsesc un alt motiv mai important, mai dulce, mai suav decât Dumnezeu, şi acest lucru mă motivează şi-mi umple inima de bucurie. Dar nu de o bucurie efemeră, care azi este şi mâine s-a terminat, ci de o bucurie sădită în inimă, care, înainte să vină la mine, a trecut prin inima unui Om, care mi-a cumpărat-o cu preţ mare: Omul-Dumnezeu Isus Cristos, care s-a lăsat răstignit pe o cruce din dragoste pentru mine. Unicul care ştie de unde vine bucuria aşa cum spune de fapt, atât de frumos "dacă nu mă duc, Mângâietorul nu va veni la voi; însă, dacă mă duc, îl voi trimite la voi" (In 16,7).
Privind retrospectiv istoria vocaţiei sale, sora Dorotea ne-a vorbit cu încântare despre noviciat, perioada de formare religioasă premergătoare consacrării propriu-zise, spunând: "Eram doar două tinere când am început noviciatul, în Italia. Părintele Domenico Alfonsi, de fericită amintire, ne-a adresat următoarele cuvinte, care ne-au rămas întipărite în inimă: «Au venit de departe, din România. Dumnezeu le-a chemat la El, au urcat pe munte cu El ca să rămână mereu cu El. Ce să facă? Nimic altceva. Să stea doar cu El».
Iată motivul vieţii în clauzură: a sta cu Dumnezeu şi pentru acest Dumnezeu se renunţă la toate, pentru că şti că în El nu-ţi lipseşte nimic. Într-adevăr, măreţ şi lăudabil este să părăseşti bunurile vremelnice pentru cele veşnice şi să fii cu Cristos. Asta înseamnă a mă bucura de har şi a căuta bucuria mea în Domnul. Pentru că El alege persoanele, s-ar putea spune cu o slujire directă pe care El o vrea, pentru ca acestea să se unească în acelaşi duh cu El în focarul contemplaţiei şi la aceste suflete nu le cere să se îngrijească de copii, bătrâni, bolnavi sau alte activităţi sociale, dar le cere o intimitate, o ofertă de rugăciune şi sacrificiu pentru toată viaţa, ascunse în clauzură. E un mister! Cred că această exigenţă a lui Dumnezeu este cerută persoanelor exclusive pentru sine însuşi. A te opri continuu cu Dumnezeu".
Iată lecţia de viaţă pe care sora M. Dorotea a Răscumpărătorului a primit-o cu mult entuziasm la începutul formării sale şi care i-a înlesnit pătrunderea în orizontul spiritualităţii contemplative, propuse de Sfânta Clara în următorii termeni: "Să ai întotdeauna înaintea ochilor punctul tău de plecare, păstrează cu străşnicie ceea ce ai dobândit, fă bine ceea ce faci acum, nu te lăsa; dimpotrivă, alergând repede, cu pas uşor, fără piedici la picioare, astfel încât paşii tăi să nu adune nici măcar praful; în siguranţă, cu bucurie şi repeziciune, înaintează cu grijă pe cărarea fericirii".
În consonanţă cu îndemnurile Sfintei Clara au fost şi gândurile preţioase pe care ni le-a împărtăşit PS Petru Sescu referitor la misiunea evanghelizatoare a fiecărui om botezat: "Indiferent de specificul vocaţiei personale, fiecare om este invitat să primească darul păcii pe care Isus l-a plătit cu preţul propriei vieţi şi pe care l-a oferit ucenicilor după Învierea din morţi". Dată fiind înalta demnitate care ne-a fost acordată prin misterul Învierii lui Isus Cristos din morţi, bogăţia inestimabilă a comuniunii euharistice, ai cărei beneficiari suntem şi, nu în ultimul rând, însemnătatea evenimentului religios de 25 de ani de consacrare pe care l-a onorat cu prezenţa Excelenţei Sale. PS Petru şi-a manifestat sentimentele de recunoştinţă faţă de Bunul şi Milostivul Dumnezeu, care nu oboseşte să-i susţină cu harurile sale pe cei aleşi "să lucreze în via sa", pentru a împlini astfel în viaţa fiecăruia dintre noi, planul său mântuitor.
Pe lângă cuvintele de învăţătură, Excelenţa Sa, ne-a transmis şi mesajul episcopului Iosif Păuleţ un mesaj de preţuire, de rugăciune şi comuniune spirituală pentru momentul special de sărbătoare. Sensibilizate fiind de grija părintească a păstorilor diecezei noastre, precum şi de mărturia de credinţă a sorei Dorotea, noi, Surorile Clarise din Mănăstirea "Sfânta Maria a Îngerilor" din Roman îi mulţumim lui Dumnezeu pentru cei 25 de ani de profesiune religioasă a sorei noastre şi împreună continuăm dansul nostru ţinând ritmul melodiei care ne-a fost dat, acela de a fi uniţi într-un singur duh şi o singură credinţă în fraternitate. Şi sr. Dorotea mulţumeşte pentru darul vocaţiei, părinţilor de fericită amintire, care au educat-o la o viaţă de credinţă şi tuturor celor care au ajutat-o în a persevera, pentru a înainta cu pas uşor pe cale desăvârşirii.
Măreţia harului pe care l-am celebrat cu bucurie şi intensitate, să fie pentru noi toţi prilej de a rămâne înrădăcinaţi mereu în credinţă, speranţă şi iubire. Dumnezeu cel milostiv să reverse din plin harul asupra tuturor, pentru ca întotdeauna să se lucreze la cele veşnice, pentru a răspândi în lume mireasma bunului nume de creştin.
Surorile Clarise din Roman
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Surorile Clarise Roman: Jubileul celor 25 de ani de viaţă consacrată în clauzură
