Summit între Corei, iezuitul Seil Oh: "Sperăm în dezarmare şi în reunificare"
De Paolo Affatato
Speranţele sunt multe şi concrete: a pune bazele pentru un tratat de pace care se aşteaptă de 65 de ani, a demara denuclearizarea peninsulei, a relansa cooperarea socială şi culturală. Pentru a relua să se folosească termeni ca "reconciliere" şi "reunificare". Este ceea ce afirmă într-un interviu la Vatican Insider iezuitul Seil Oh, director al departamentului de sociologie la Universitatea Sogang din Seul, întemeiată de Societatea lui Isus, schiţând teme, comentarii şi probleme care se află în centrul întâlnirii istorice inter-coreene din 27 aprilie 2018, când se vor întâlni preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi liderul nord-coreean Kim Jong-un.
Întâlnirea este un pas important pentru reducerea tensiunii din Coreea?
Este. Mai ales, este o întâlnire foarte semnificativă şi simbolică: în loc de atitudini militante şi antagoniste, cei doi lideri din Coreea împărţită se arată deschişi la un dialog paşnic. Iată pentru ce această întâlnire istorică poate să fie considerată ca un pas util pentru a îndepărta tensiunile politice şi militare din peninsulă.
Care sunt dorinţele şi speranţele coreenilor?
Cea mai mare parte a sud-coreenilor doreşte o schimbare în raportul dintre cele două Corei şi a exprimat asta votând preşedinţia lui Moon Jae-in, legat mereu de cei doi preşedinţi coreeni din trecut, Kim Dae-jung (1998-2003) şi Roh Moo-hyun (2003-2008). Aceşti doi foşti preşedinţi au vizitat Coreea de Nord pentru întâlnirile cu Kim Jong-il, tatăl actualului lider Kim Jong-un; şi au reuşit să demareze dialoguri pentru colaborarea între cele două Corei, ducând înainte o idee de reconciliere şi pace.
Vedeţi o noutate în această întâlnire, faţă de trecut?
Întâlnirea dintre Moon şi Kim va fi al treilea summit între liderii din Coreea şi oferă diferite semnale pozitive. Înainte de toate, deschiderea Nordului este destul de neaşteptată şi diferită de cea arătată în trecut. De exemplu, întâlnirea se va ţine la "Casa păcii" în teritoriul Panmujeom şi este pentru prima dată în Sud, spre deosebire de întâlnirile precedente care s-au desfăşurat la Pyongyang. În al doilea rând, ambii lideri au pregătit acest summit cu multă atenţie. Funcţionarii din cele două Corei lucrând în strâns contact pentru a crea bazele unei întâlniri cu adevărat rodnice. Ca semn al acestor eforturi, cu o săptămână înainte de summit, vineri 20 aprilie, a fost creată o linie telefonică directă între Moon şi Kim. Şi se prevede o conversaţie telefonică înainte de summit.
Summit-ul se desfăşoară înainte de întâlnirea istorică dintre Kim şi Trump. Va putea să-l influenţeze în vreun mod?
Moon a declarat că acest summit este un soi de trambulină de lansare pentru summit-ul dintre Kim şi preşedintele american Trump. De data aceasta, pregătirile întâlnirii dintre cei doi lideri coreeni au fost concordate cu Statele Unite. Miercurea trecută, Trump a declarat că liderii coreeni au binecuvântarea sa pentru a discuta despre sfârşitul războiului din Coreea. Acest comentariu pare să fie un semnal foarte pozitiv al cooperării dintre Sud, Nord şi Statele Unite. Există multe alte semnale pozitive cum ar fi sprijinul Chinei, Rusiei şi Japoniei dat acestei întâlniri.
Există aşteptări de rezultate concrete? Care?
Coreenii aşteaptă, în primul rând, dezarmarea nucleară a Coreii de Nord şi paşi practici de-a lungul drumului de reunificare paşnică a celor două naţiuni. Şi se pare că intenţiile sunt serioase. Moon n-a abandonat niciodată obiectivul unei denuclearizări complete, verificabile şi ireversibile a Coreii de Nord. Pe de altă parte, Kim a confirmat că denuclearizarea era deja voinţă a tatălui său, fostul lider Kim Jong-il. Decizia procesului de denuclearizare nu va putea fi rod imediat al acestui summit, dar depinde de rezultatele întâlnirii dintre Kim şi Trump. Totuşi, despre ceea ce Moon şi Kim vor discuta şi vor concorda va putea indica paşii spre o totală denuclearizare a peninsulei.
Se va putea gândi la semnarea unui acord de pace care se aşteaptă de 65 de ani?
Este alta din marile speranţe: ca să semneze Coreea de Sud şi Coreea de Nord un acord istoric pentru a pune capăt în mod oficial războiului din Coreea, cu un "Tratat de pace" semnat şi concordat şi de ONU, Statele Unite şi China. De fapt, astăzi în peninsula coreeană însă suntem în faza de "încetare a focului", după războiul din Coreea din 1950, din moment ce liderii Coreii de Nord, Chinei şi Statelor Unite au semnat numai armistiţiul militar la 27 iulie 1953. Tratatul de pace ar putea permite să se facă paşi concreţi pe calea reconcilierii, deşi în mod verosimil va trebui să se aştepte mulţi ani pentru a trece de la tratatul de pace la reunificare.
Care ar putea să fie "road map" pentru un viitor de pace?
Aş spune că anul 2018 a început chiar bine: Coreea de Nord şi de Sud au început un parcurs de colaborare culturală, evidentă îndeosebi în timpul Olimpiadei de Iarnă de la Pyongchang din iarna trecută. O road map cu paşi concreţi foloseşte pentru denuclearizare, incluzând probleme complicate precum cea referitoare la cele două reactoare care nu trebuie să fie în măsură să producă plutoniu pentru uz militar. Şi trebuie legată cu mult doritul tratat de pace, instrument eficace pentru a garanta siguranţa Coreii de Nord, care acceptă denuclearizarea. Cele două probleme înaintează paralel.
Sunt în vedere mişcări de reapropiere în alte sectoare?
Este de dorit ca să se ia în considerare de a reactiva zona industrială specială la Kaesong, închisă dintr-o dată de fostul preşedinte Park Geun Hye. Şi apoi sperăm să se reia procesul de reunire a familiilor separate, care au membrii dincolo şi dincoace de graniţă, şi alte iniţiative de cooperare. Cu paşi mici spre pacea dorită.
(După Vatican Insider, 26 aprilie 2018)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
