Pentru a sărbători Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate, persoanele consacrate din Bucovina s-au întrunit duminică, 1 februarie 2009, la biserica "Coborârea Duhului Sfânt" din Soloneţu Nou, jud. Suceava.
Reflecţia prezentată de pr. Henryk Urban, SJ cu această ocazie a avut tema: "De la Damasc la Tars - istoria evoluţiei de la splendoare la încercare". Experienţa Damascului a fost pentru sfântul Paul o experienţă de maximă importanţă din mai multe puncte de vedere.
În prezentarea temei au fost menţionate două puncte principale, din perspectiva a două perioade de timp: din perspectiva trecutului, care se referă la experienţa Damascului, perioadă când Paul nu mai este nici fariseu şi nici credincios al religiei mozaice, şi perspectiva viitorului, care priveşte promisiunile extraordinare ale lui Cristos şi invitaţia la colaborare cu el în misiunea propovăduirii evangheliei fie la iudei, fie printre păgâni.
Experienţei extraordinare din Damasc ar urma realizarea promisiunii făcute de Cristos într-un timp cât mai scurt, însă aici începe paradoxul. După primele scurte iniţiative apostolice în Damasc şi Ierusalim, Paul trebuie să accepte ideea că nu poate continua misiunea începută, urmând misterioasa retragere în pustiul Arabiei (circa trei ani), apoi în Cilicia (probabil la Tars, circa zece ani). Cu mare probabilitate, în aceşti treisprezece ani Paul nu are activitate apostolică (deoarece nu se găsesc nici măcar mici aluzii în Faptele Apostolilor şi în scrierile sale despre activitate apostolică din această lungă perioadă). Putem presupune că această perioadă reprezintă o secetă apostolică care îi provoacă lui Paul o oarecare criză de neîmplinire şi de încercare.
Ce sens şi ce semnificaţie poate avea această criză în viaţa lui Paul? Cum poate fi depăşită prin prisma credinţei? Căutând vreun răspuns la aceste întrebări am putea presupune că experienţa (splendoarea) Damascului rămâne pentru sfântul Paul în continuare un izvor de întărire a credinţei. O altă sursă ar putea fi meditarea istoriei poporului ales, unde Paul se poate sprijini pe exemplul marilor personalităţi biblice (Abraham aşteptând naşterea lui Isaac, viaţa lui Moise, David etc.).
Tema legată de viaţa sfântului Paul trăită în situaţii de prosperitate şi în situaţii de criză a fost îmbogăţită de câteva indicaţii practice ale sfântului Ignaţiu (din cartea Exerciţiilor Spirituale), care se referă la situaţii de prosperitate (consolare) şi de încercare (dezolare), sugerând anumite reacţii pentru fiecare din ele.
Sr. Amadeea Bulai, CJ
