Luni, 21 martie 2011, în biserica "Naşterea Sfintei fecioare Maria" din Siret, în cadrul sfintei Liturghii de la ora 8.00, comunitatea parohială îşi va înălţa ruga pentru odihna sufletului părintelui decan de Bucovina, Ştefan Babiaş.

În prima zi de primăvară, în care natura trece de la moarte la viaţă, ne aducem aminte de cel care a fost odată ca noi şi în mijlocul nostru, părintele Ştefan, şi care, la 21 martie 2010, a răspuns afirmativ, pentru a doua oară, chemării Tatălui.

Aşa cum părintele a ştiut să ne ţină uniţi cât timp a fost în viaţă, tot astfel suntem datori acum să-i arătăm că am învăţat ceva de la el, unindu-ne în rugăciune la această dată.

În clipele mai grele, nu uita să speri! Acesta este gândul care pe parcursul acestui an ce a trecut de la moartea părintelui ne-a ajutat oarecum să mergem înainte şi fără el. Ceea ce ne-a dat putere şi încredere în viitor a fost speranţa că, poate de acum, ne va ajuta mai mult de acolo, de sus.

Părintele Ştefan a fost şi rămâne un exemplu demn de urmat pentru preoţii cu care a colaborat şi pentru credincioşii pe care, prin predicile sale, a încercat să-i aducă şi să-i menţină pe calea cea dreaptă păstorindu-i cu iubire şi dragoste părintească. El a ştiut să din comunităţile din decanatul său o familie cu un singur suflet şi o singură inimă.

În activitatea sa pastorală de aproape 25 de ani s-a dedicat cu multă pasiune şi zel într-un chip deosebit, pentru înfrumuseţarea lăcaşelor de cult din parohiile în care a păstorit în aceşti ani. Putem deduce astfel, că în viaţa sa, a fost condus de motoul: "Pe unde treci, încearcă să laşi urme". A trăit cu conştiinţa că această viaţă este trecătoare. De aceea, nu a aşteptat anii bătrâneţii pentru a face fapte bune şi a rămâne întipărit în inimile celor cu care a intrat în contact, ci a făcut acest lucru încă de la începutul misiunii sale ca preot. Cuvintele sunt, se pare, insuficiente pentru a vorbi despre părintele Ştefan şi a-l descrie aşa cum a fost aici pe pământ, printre noi.

Golul pe care l-a lăsat în inimile celor care l-au cunoscut nu se va umple niciodată.

Am primit această lovitură ca o încercare din partea lui Dumnezeu care, poate, iubeşte prea mult Bucovina. Să nu-l judecăm pe Dumnezeu că ni l-a luat prematur, ci, mai mult, să-i mulţumim că ni l-a dat şi că am avut posibilitatea să-l cunoaştem.

Veşnice Părinte, te rugăm să ne ajuţi să conştientizăm, dar, mai ales, să înţelegem hotărârea ta!

Părinte Ştefan, vei trăi pururi în sufletele noastre!

Albert Babiaş

* * *

Siret: Funeraliile pr. Ştefan Babiaş
Suceava: Despărţirea de pr. Ştefan Babiaş
Bucovina în doliu
A trecut la Domnul pr. Ştefan Babiaş