În perioada 10-12 martie, la Sighişoara s-a desfăşurat seminarul cu tema "Diaconia în România, astăzi - o provocare pentru Biserică şi societate", organizat de Fundaţia "Konrad Adenauer" (Germania), Asociaţia Medical-Creştină "Lukas Spital" (Laslea) şi Asociaţia Civică "Sighişoara durabilă". Au participat reprezentanţi ai Cultelor religioase recunoscute, ai ONG-urilor şi ai mediului academic. Din Dieceza de Iaşi a participat Mons. Alois Fechet, vicar episcopal cu viaţa consacrată.
Timp de trei zile, reprezentanţi ai Bisericilor, ai grupurilor caritative, diaconice şi filantropice, precum şi personalităţi publice din domeniul de referinţă au dezbătut în cadrul acestor întâlniri cele mai importante puncte de legătură între Biserică şi societate.
În deschiderea lucrărilor au vorbit dr. Günter Dill, directorul Fundaţiei "Konrad Adenauer", pr. Martin Türk-König aparţinând Bisericii Evanghelice C.A., dr. Petru Oprean, directorul Asociaţiei Medical-Creştine "Lukas Spital", precum şi un reprezentant al Asociaţiei Civice "Sighişoara durabilă". În prima zi a seminarului, participanţii au luat la cunoştinţă de proiectul "Lukas Spital" din Laslea (jud. Sibiu), creat cu sprijinul Bisericii Evanghelice din Germania şi au vizitat Centrul Creştin Social de Zi "Filantropia" al Protopopiatului Ortodox din Sighişoara. A doua zi a seminarului s-a desfăşurat sub forma a patru sesiuni, în cadrul cărora au fost abordate următoarele teme: "Biserica şi societatea. Transmiterea valorilor creştine într-o societate post-comunistă"; "Nevoia de adevăr şi găsirea căii spre acesta în Biserică şi în societate"; "Instituţiile caritative creştine. Reînfiinţarea spitalelor confesionale"; "Punte între sărăcie şi bogăţie. Cine este solicitat şi unde?" Au urmat apoi prezentarea unor rapoarte privind aşezămintele diaconice şi misionare. Cea de-a treia zi a seminarului a continuat cu prezentarea rapoartelor, apoi au urmat concluziile şi raportul final al organizatorilor:
* Există la nivel interconfesional voinţa de a aborda împreună problematica socio-medicală cu care se confruntă România şi situaţia aşezămintelor medicale creştine.
* Obiectivul seminarului l-a constituit unirea competenţelor complementare în domeniul diaconal, filantropic şi caritativ ale participanţilor în vederea unei solide fundamentări a gândirii sociale creştine în condiţiile României de azi.
* Lipseşte un cadru legal adecvat pentru buna desfăşurare a activităţilor socio-medicale ale cultelor religioase recunoscute şi ale ONG-urilor cu specific confesional, fiind necesară precizarea şi completarea acestuia în scopul recunoaşterii statutului de partener social al cultelor religioase, pentru ameliorarea sistemului de asistenţă socială şi medicală.
* Statutul de partener social trebuie ancorat în noua Lege a cultelor şi sprijinit prin amendarea prevederilor legale în domeniile social, educaţional, medical şi fiscal.
* Este necesară instituirea unui forum consultativ, care să reunească instituţiile statului şi cultele religioase recunoscute. Scopul acestui forum este valorificarea experienţei istorice a cultelor religioase în domeniul filantropic, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii în România post-comunistă.
* Principala activitate a forumului va fi monitorizarea aplicării politicilor sociale în domeniu din România şi redactarea periodică a unor propuneri concrete, din perspectiva implicării cultelor religioase, în vederea soluţionării deficienţelor constatate. Acest forum nu îşi propune să se substituie instituţiilor abilitate prin lege.
* Principiul fundamental, ce trebuie să guverneze dialogul dintre cultele religioase şi instituţiile statului, este cel al subsidiarităţii. Potrivit acestuia, statul trebuie să sprijine iniţiativele socio-medicale ale cultelor şi ONG-urilor confesionale. Acestea din urmă au reluat, începând cu 1990, implicarea lor în rezolvarea acestei problematici, în care statul nu a reuşit să îşi onoreze integral responsabilităţile, mai ales în activitatea de ocrotire a categoriilor sociale defavorizate.
* Formula de conlucrare propusă şi principiul care stă la baza acesteia corespund modelului de relaţie stat-Biserică practicat în statele membre ale Uniunii Europene.
