Roman: "Spiritualitatea episcopului martir Anton Durcovici şi viaţa persoanelor consacrate"
Duminică, 2 februarie 2014, persoanele consacrate din zona Roman ne-am întâlnit la mănăstirea "Sfânta Maria a Îngerilor" a surorilor de clauzură din Roman pentru a aduce prinos de mulţumire Domnului pentru marele dar al vieţii religioase.
Liturghia a început la intrarea din capelă cu sfinţirea lumânărilor prilejuită de celebrarea "Întâmpinării Domnului", apoi s-a format procesiunea cu lumânările aprinse a preoţilor şi a persoanelor consacrate către altar. A urmat sfânta Liturghie, adoraţia euharistică şi un moment de comuniune.
În jurul altarului s-au aflat mai mulţi preoţi. După proclamarea lecturilor şi a Evangheliei, părintele profesor Alois Bulai ne-a vorbit la omilie despre frumuseţea vieţii religioase plecând de la cele două portrete din fragmentul evanghelic: bătrânul Simeon şi profetesa Ana. Bătrânul Simeon văzându-l pe prunc a înţeles că a sosit mângâierea lui Israel şi îl roagă pe Dumnezeu să-l elibereze pentru că a văzut cu ochii lui mântuirea lui Israel. Ana stătea la templu zi şi noapte şi vorbea tuturor despre Prunc. Părintele ne-a vorbit apoi despre prima lectură, unde ni se spune că Domnul îl va trimite pe mesagerul său spre purificarea fiilor lui Levi pentru a aduce cultul adevărat la Templu ca în vremurile de la început.
În lectura a doua, din Scrisoarea către Evrei, autorul le vorbeşte evreilor care s-au convertit la creştinism dar erau descurajaţi şi voiau să se reîntoarcă înapoi la cultul vechi. Autorul le spune că marele preot era Isus care pentru a fi acceptat trebuia să aibă două calităţi: să fie acreditat la Dumnezeu şi să înţeleagă suferinţele semenilor. Isus era acreditat deoarece era fiul Tatălui şi pentru a înţelege omul s-a întrupat, a luat carne şi sânge pentru ca prin moartea sa să-l reducă la neputinţă pe cel care avea puterea morţii, pe diavol. Astfel, i-a eliberat pe cei care de frica morţii trăiau ca nişte sclavi.
La încheiere părintele ne-a mărturisit că a studiat foarte atent viaţa PS Anton Durcovici şi spiritualitatea sa. Pentru a vorbi despre aceasta, nu ne ajunge timpul, dar un aspect l-a marcat pe părintele Alois şi anume acela că pe vremea când preasfinţitul era rector la Seminarul Catolic din Bucureşti, fiecare seminarist se simţea preferatul rectorului, atât de egală şi generoasă era iubirea părintelui rector Anton Durcovici pentru fiecare dintre studenţii lui. Noi, ca persoane consacrate, avem multe de învăţat de la spiritualitatea episcopului nostru Anton. Persoanele pe care le întâlnim trebuie să vadă la noi o iubire generoasă şi egală încât să se simtă intr-adevăr special fiecare dintre cei pe care îi întâlnim.
După frumoasele şi convingătoarele cuvinte ale părintelui profesor Alois a urmat recitarea rugăciunii la sfânta Fecioară Maria, modelul vieţii consacrate.
La finalul sfintei Liturghii a fost expus preasfântului sacrament şi au urmat câteva momente de adoraţie Euharistică la care toate persoanele consacrate şi laicii prezenţi în capela au adus laudă şi preamărire lui Isus euharistic şi mulţumire pentru marele dar pe care Domnul l-a făcut Diecezei noastre şi Bisericii Universale, acela al beatificării episcopului Anton Durcovici care va avea loc în la 17 mai.
Sr. Elisabetta Barolo
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 2 februarie: Roman: "Spiritualitatea episcopului martir Anton Durcovici şi viaţa persoanelor consacrate"
