La Institutul Teologic Franciscan din Roman, în ziua de 20 martie 2017, Provincia "Sfântul Iosif, soţul preasfintei fecioare Maria", a sărbătorit solemnitatea sfântului Iosif, patronul Provinciei noastre franciscane. Sfânta Liturghie a fost celebrată de fr. Teofil Petrişor, ministru provincial, în prezenţa a numeroşi fraţi-preoţi concelebranţi. La această Liturghie pe lângă profesori, studenţi, elevi, persoane consacrate şi mulţi credincioşi am avut deosebita bucurie de a-i avea în mijlocul nostru pe fraţii novici de la Prăjeşti.
Sfânta Liturghie a fost animată de către fraţii de la Institut. La începutul omiliei părintele Virgil Blaj (secretar provincial), a amintit de enciclica Redemptoris Custos, a sfântului Ioan Paul al II-lea. Potrivit acestei enciclice, nimeni, cu excepţia sfintei Fecioare Maria, nu a participat într-un mod atât de aproape la misterul Întrupării şi Răscumpărării de către Fiul lui Dumnezeu venit în lume, cum a participat sfântul Iosif. Acesta a participat ca soţ al preasfintei Fecioare Maria şi tată purtător de grijă a lui Isus. De asemenea, sfântul Iosif s-a îngrijit atât de bine, i-a ocrotit, i-a protejat, într-un mod excepţional şi exemplar pe mama Fiului lui Dumnezeu. Calităţile umane pe care sfântul Iosif le-a avut nu au fost suficiente fără credinţa sa. Noi ce fel de credinţă avem? Noi cum credem? Motivul principal pentru care îi celebrăm pe sfinţii este să le urmăm exemplu.
Părintele Virgil Blaj a schiţat portretul sfântului Iosif pornind de la Scrisoarea către Evrei, care face un elogiu al oamenilor de credinţă, deşi nu aminteşte nimic de sfântul Iosif. Aşadar, prezentând faptele lor de credinţă ca fiind drepte, şi sfântul Iosif este reprezentat, prin urmare, ca fiind un bărbat drept. Scrisoarea către Evrei specifică faptul că cel drept trăieşte din credinţă. Un astfel de exemplu este şi sfântul Iosif care s-a îngrijit de Fiul lui Dumnezeu.
În ultima parte a omiliei a fost reliefat faptul că cei chemaţi de Dumnezeu au arătat disponibilitate, iar acest lucru presupune o detaşare de lume. "Iosif, Fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria!" O altă însuşire este ascultarea, iar Iosif a trăit în ascultarea credinţei, pentru că a ascultat de Îngerul Domnului. Ascultarea este necesară pentru împlinirea noastră ca oameni în faţa lui Dumnezeu. Credinţa implică şi aşteptarea potrivit Sfintei Scripturi. Dumnezeu îşi îndeplineşte promisiunile la timpul şi momentul său, nu atunci când dorim sau aşteptăm noi. Sfântul Iosif ne învaţă că prin discreţie lăsăm loc lui Dumnezeu în viaţa noastră. Un ultim aspect este slujirea care este o condiţie esenţială pentru a intra în împărăţia cerurilor. Un îndemn a fost adresat tuturor acela de a trăi din credinţă, urmând exemplul sfântului Iosif, de a trăi în ascultare şi slujire.
La sfârşitul sfintei Liturghii părintele provincial Teofil Petrişor a ţinut în primul rând să mulţumească tuturor fraţilor pentru implicare, trăirea în fraternitate şi pentru slujirea în cadrul Provinciei Franciscane. Un alt cuvânt de mulţumire a fost adresat tuturor credincioşilor prezenţi la această sărbătoare.
Fr. Marius Andrei Martişca
* * *
Mai multe fotografii de la acest eveniment au fost publicate pe pagina de facebook a Institutului Teologic Franciscan din Roman: https://www.facebook.com/institutulfranciscan.
