Reflecţie: O nouă sărbătoare "Purim" a lumii moderne, dedicată femeilor
Deşi Ziua Internaţională a Femeii, 8 martie, nu este o sărbătoare înscrisă în calendarul creştin, totuşi pentru legăturile ei cu personaje biblice credincioase, Estera şi Mardorheu (cf. Estera 1-10) şi pentru exemplele ei de credinţă, speranţă şi dragoste bune de urmat, ziua de 8 martie merită şi o abordare creştină.
Frumoasa Estera prin care Dumnezeu a dat libertate poporului său ales, robit în Persia şi ameninţat cu exterminarea de un general, numit Haman, provenit din edomiţi, adică din Esau, un străvechi duşman al poporului ales, este imaginea Preasfintei Fecioare Maria prin care Dumnezeu a dat adevărata libertate, adevăratului său popor ales, Biserica, din adevărata robie cea a păcatului, de sub adevăratul duşman care ne-a voit exterminarea, diavolul.
Dar frumoasa Estera, care a fost o imagine îndepărtată a Preacuratei Fecioare Maria prin care a adus lumii adevărata libertate, a fost şi o imagine a tuturor femeilor: care au create de Dumnezeu suave pentru a învinge brutalitatea lumii; care au fost create de Dumnezeu frumoase pentru a birui urâciunea păcatului; care au fost create de Dumnezeu delicate pentru a-l învinge pe tiranul diavol.
O veche legendă orientală povesteşte că, pe când Dumnezeu plăsmuia femeia din coasta lui Adam, s-a rănit la un deget al mâinii sale atotputernice şi câţiva stropi de sânge au căzut pe coasta luată din Adam. Ei bine, şi-a zis cel bătrân de zile, luând în mâini coasta stropită cu sângele său: "Voi face din ea inima femeii". Şi de atunci se zice că prin inima oricărei femei curge sânge din sângele lui Dumnezeu. De aceea, oricine s-ar gândi să-i facă rău femeii, ar trebuie să ţină cont de iubirea specială a lui Dumnezeu pentru ea. Frumos "laudatio" femeii!
Un vas de lut, plin de atâtea comori (cf. 2Cor 4,7), a atras chiar de la început duşmănia diavolului. Dacă Dumnezeu a voit să-l înalţe pe om prin crearea femeii (cf. Gen 2,18), diavolul a voit să-l coboare pe om prin ispitirea femeii (cf. Gen 3,1-6). Deci, văzând diavolul în femeie atâta frumuseţe şi demnitate, frumuseţe şi demnitate pierdute de el, s-a năpustit asupra femeii ca "balaurul asupra fiicei de împărat" (cf. Legenda sfântului Gheorghe), murdărindu-i frumuseţea, alterându-i darurile şi a scoţând-o din paradis împreună cu toată familia ei care i se va naşte (cf. Gen 3,1-7.23-24).
Dar acest atac al diavolului nu a făcut altceva decât să sporească darurile puse de Dumnezeu în femeie, căci Dumnezeu avea să ridice dintr-o fiică a Evei, o altă fiică a sa, pe fecioara Maria, pe mama Mântuitorului şi pe mireasa Duhului Sfânt, prin care va zdrobi capul satanei (cf. Gen 3,15; Lc 1,35b). Dumnezeu avea să o ridice pe femeia perfectă "fără pată şi zbârcitură" (cf. Ef 5,27), pe femeia imagine a Bisericii răscumpărate de el, prin Fiul său şi prin Duhul Sfânt, braţele sale. Dumnezeu avea să o ridice pe cea care va locui cu toată familia ei veşnic cu el în ceruri şi ai cărei fii, datorită împăratului Cristos, vor deveni cu toţii regi şi regine (cf. Gen 14,18; Gal 4,26; Ap 21,2-3). Dumnezeu avea să o ridice pe mijlocitoarea puternică de haruri pentru oameni (cf. In 2,3-5); şi pe puternică ocrotitoare a lor (cf. In 19,26-27). Şi nu numai atât, toţi fiii ei vor deveni martori ai săi şi mijlocitori pe lângă el (cf. Evr 12,1).
În faţa acestui noian şi mai mare de haruri, ura diavolului asupra femeii a crescut şi mai mult. De aceea, el a batjocorit-o pentru a-i altera trupul ca să nu-l mai poată naşte pe Isus şi pentru a-i atrage mânia lui Dumnezeu (cf. Gen 6,2-7); dar mânia Domnului a căzut asupra lui şi asupra slujitorilor săi, care au fost nimiciţi la potop (cf. Gen 7,21). A robit-o apoi la oamenii săi răi, în felurite chipuri şi moduri, aşa cum se vede până în ziua de astăzi.
Dar, cu toată robia şi prigoana dezlănţuită asupra ei, Dumnezeu a făcut din femeie mama şi îngerul copiilor care se vor naşte în lume, copii meniţi să ia locul lăsat gol în cer de către îngerii căzuţi (cf. Gen 1,28). Dumnezeu a făcut din femeie o îngrijitoarea familiei (cf. Prov 31,10-31). Dar Dumnezeu a mai făcut ca femeia să ajungă în cer, unde, împreună cu familia ei, va fi înveşmântată cu soarele, cu luna sub picioare, şi încoronată cu 12 stele (cf. Ap 12,1); iar duşmanii ei, în frunte cu diavolul, o vor sfârşi în iazul de foc şi pucioasă (cf. Ap 20,10-15).
Din 8 martie 1911, în fiecare an la această dată, se celebrează Ziua Internaţională a Femeii. Promotoarea acestei frumoase sărbători a fost Clara Zetkin (Ţetkin) (1856-1933), o intelectuală evreică născută la Wiederau, în Germania şi moartă la Arhanghelskoie, în Rusia.
La mulţi ani tuturor femeilor din lume! Să fiţi curajoase ca regina Estera! Să fiţi credincioase şi iubitoare ca Maica Domnului! Şi să ajungeţi în cer frumoase ca luna, încoronate cu stelele şi înveşmântate cu Soarele veşnic!
Pr. Ioan Lungu
