Rădăuţi: Sfinţirea capelei mortuare "Milostivirea Divină"
Duminică, 2 aprilie 2017, a fost sfinţită de către episcopul diecezei noastre, Excelenţa Sa Petru Gherghel, noua capelă mortuară (prima, de altfel) din Parohia Rădăuţi. Nevoia unui astfel de spaţiu s-a născut din necesitatea pe care o au familiile catolice pentru a-şi putea lua un rămas bun creştinesc de la cei dragi decedaţi.
PS Petru Gherghel şi-a început salutul adresat credincioşilor repetând cele spuse de Isus: "Eu sunt învierea şi viaţa. Cel ce crede în mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în mine în veci nu va muri."
Continuându-şi salutul, Excelenţa Sa a spus:
"Azi trăim un moment cu totul particular, un moment de iubire, un moment pe care-l întâlnim atunci când îl întâlnim pe Cristos, cel care se jertfeşte pentru noi. Este fructul credinţei noastre în învierea morţilor şi al dragostei pe care noi, cei din această comunitate, o avem faţă de cei plecaţi dintre cei vii."
Capela a fost amenajată într-o veche sală de cateheză aflată în spatele bisericii. Această clădire, ridicată înainte de Primul Război Mondial, a avut de a lungul vremii mai multe destinaţii. Până în anul 1932 a fost Cămin Parohial pentru Tineret. În spiritul de conservare al germanităţii, parohul din acea vreme, pr. Karl Schüttler, a înfiinţat în această clădire, în anul 1933, o grădiniţă de copii, accesibilă tuturor copiilor germani.
După plecarea germanilor (1940) şi instalarea regimului comunist (1945), clădirea grădiniţei a fost rechiziţionată de stat şi transformată în casă de locuit pentru mai multe familii rămase fără locuinţe din cauza războiului.
În anul 1986, pr. dr. Eduard Ferenţ (atunci paroh la Rădăuţi), după moartea ultimului chiriaş (Stadler, un ceasornicar), a redobândit-o, transformând-o într-o sală de cateheză, prin modificarea completă a interiorului. Era unica parohie din Bucovina care dispunea de un astfel de mijloc de cateheză. A funcţionat cu această destinaţie până în anul 2001. După anul 2001 a fost un fel de magazie.
În anul 2016 pr. Aurel Iştoc, actualul paroh, îi dă o altă destinaţie: cea de capelă mortuară. Lucrările au demarat toamna anului trecut şi au fost finalizate în această primăvară.
Pentru ceremonia de sfinţire a fost aleasă duminica a cincea din Postul Mare, întrucât tema lecturilor din această duminică (învierea lui Lazăr) este o fericită coincidenţă cu evenimentul trăit de comunitatea noastră în această zi.
În cuvântul de învăţătură, rostit în cadrul sfintei Liturghii care a urmat ceremoniei de sfinţire, pr. Irinel Iosub, paroh de Siret, spunea:
"Dacă naşterea unui om produce bucurie, iar viaţa alimentează speranţa, moartea îi apleacă capul omului pentru a-i aduce aminte că este trecător prin lume, îi închide ochii pentru a-l face să reflecteze la sensul vieţii pe acest pământ şi-l îngenunchează cu pulberea pământului pentru a-l face să nu uite din ce a fost făcut".
Deseori în faţa morţii ne-am întrebat de ce acest sfârşit? De unde aceşti fiori înspăimântători pe care ni-i dă moartea? Nimeni nu a găsit un răspuns la această enigmă. Din contră, negăsindu-l, oamenii încearcă să elimine din conştiinţă acest gând al morţii. Dar făcând aceasta, oamenii neagă însăşi sensul pe care îl are moartea. Părintele Irinel Iosub spunea:
"Eliminând sensul morţii, elimină, indirect, sensul vieţii. De la acest fapt pornesc atâtea tragedii de care auzim în fiecare clipă. Dacă totul se termină cu moartea, ce sens mai are viaţa? Dacă totul se termină la cimitir, ce sens mai au toate sacrificiile pe care le facem pentru copii? Singurul răspuns îl găsim la Isus, care în întreaga sa viaţă a plâns de trei ori. Şi de fiecare dată în faţa morţii. Prima dată a plâns deasupra Ierusalimului care urma să fie distrus. A doua oară a plâns la moartea lui Lazăr. A treia oară a plâns în faţa propriei sale morţi în grădina Ghetsimani. În toate aceste trei cazuri Isus vedea moartea ca o mare ruptură a planului Divin. Dumnezeu nu a creat moartea. El nu iubeşte moartea, aceasta fiind o consecinţă a păcatului strămoşesc. Moartea, ca tragedie, cum o vedem astăzi, este consecinţa păcatului, iar Isus, prin învierea sa, ne-a arătat o altă faţă a morţii: ca poartă de trecere spre împărăţia cerească".
La finalul sfintei Liturghii, pr. Aurel Iştoc a mulţumit public tuturor acelora care au susţinut financiar toate cheltuielile şi tuturor celor implicaţi în acest proiect. A mulţumit preoţilor din decanat care au participat la această celebrare şi, în mod special, episcopului Petru Gherghel pentru prezenţa sa în mijlocul comunităţii noastre. Excelenţa Sa este profund legat de această comunitate, întrucât, la începutul activităţii sale de preot, a lucrat şi în această parohie.
Ioan Şmid
* * *
Înregistrarea video a celebrării:
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 2 aprilie: Rădăuţi: Sfinţirea capelei mortuare "Milostivirea Divină"
