"A da un chip iubirii" - aceasta au încercat să contureze tinerii din Răchiteni (jud. Iaşi) într-un campus local de formare în perioada 22-28 iulie. Lăsându-se conduşi de Duhul Sfânt văzut ca prezenţă, lumină, libertate, viaţa şi dar, tinerii au avut posibilitatea să descopere frumuseţea lui Cristos în ei înşişi, în aproapele, în cei săraci, în meditarea cuvântului, în sacramente şi în rugăciune. În drumul lor spiritual au fost însoţiţi de părintele paroh Albert Lucaci, sr. M. Valeria Pârţac din Congregaţia Surorilor Carmelite ale Sfintei Tereza a Pruncului Isus şi fr. Felician Farcaş din Ordinul Carmelit. La acest campus au participat aproximativ şaptezeci de tineri localnici sau veniţi în vacanţă la bunici.
Începând din seara zilei de 26 iulie li s-au alăturat tineri şi adulţi din parohiile cu Acţiune Catolică ale zonei Roman: Butea, Pildeşti, Roman, Mirceşti, Piatra Neamţ, Izvoarele, Barticeşti, precum şi tineri invitaţi din zona Iaşi şi Târgu Jiu. Aceştia au fost cazaţi la familiile din sat şi au participat cu entuziasm la tot programul. În final numărul participanţilor a crescut la o sută.
Plecând de la tema pentru Ziua Mondială a Tineretului ("Voi sunteţi sarea pământului... Voi sunteţi lumina lumii"), unindu-ne în rugăciune cu tinerii de la Toronto, am meditat mesajul Sfântul Părinte.
Părintele Cornel Cadar ne-a ajutat să descoperim funcţiile primare ale sării şi ale luminii: sarea condimentează, conservă, dezgheaţă, dezinfectează, este simbol al ospitalităţii, iar lumina alungă întunericul, vindecă, înfrumuseţează viaţa şi simbolizează victoria. Asemenea lui Zaheu, lui Matei sau samaritenei ne-am lăsat pătrunşi de sarea şi lumina lui Cristos şi i-am descoperit chipul.
În grupuri mici am discutat despre felul cum putem să ne înfrumuseţăm viaţa spirituală, care sunt piedicile în calea sfinţeniei şi caracteristicile unui tânăr care este sare a pământului şi lumină a lumii. Concluziile au fost următoarele: frumuseţea vieţii spirituale constă în a avea cât mai mulţi prieteni, a frecventa sacramentele, a aprofunda cuvântul divin, a participa la evanghelizare, a căuta liniştea sufletească şi a învăţa să dăruieşti. S-a propus şi o reţetă de frumuseţe: "Cinci minute în faţa oglinzii, zece minute în faţa ta şi cincisprezece minute în faţa lui Dumnezeu". În ceea ce priveşte piedicile din calea sfinţeniei s-a vorbit despre comoditate, indiferenţă, anturaj, egoism, mândrie, timiditate, ispită, vicii, devalorizarea aproapelui, influenţa negativă a mass-media, scăderea moralităţii şi degradarea instituţiei familiale, lipirea de bunurile pământeşti, prejudecata, păcatul, alegerile de viaţă făcute fără Dumnezeu şi despre libertatea transformată în libertinaj. Astăzi, un tânăr sfânt arată că un om obişnuit, care ştie să dea fără să ceară, este fidel credinţei sale, disponibil pentru a oferi un zâmbet oricui, o persoană care iubeşte binele şi urăşte răul, valorifică "talanţii" primiţi, un "drob de sare" în viaţa cotidiană, un om din care nu dispare niciodată copilul din el şi care dă bucurie ca sarea pământului.
La sfintele Liturghii la care am participat, părintele Alberto Marson ne-a vorbit despre sfinţenie şi despre curajul de a fi sfinţi. Ne naştem cu acest dar minunat şi avem posibilitatea de a-l păstra prin faptele concrete de zi cu zi şi de a-l redobândi prin sacramentul Reconcilierii.
Programul liturgic a mai cuprins o adoraţie despre Duhul Sfânt şi darurile primite, precum şi sfântul Rozariu meditat. De asemenea, sâmbătă seara am participat cu toţii la o "sărbătoare a luminii", fiind în comuniune cu Sfântul Părinte şi cu tinerii aflaţi la Toronto.
"Dragi tineri, nimic să nu vă mulţumească decât să staţi sub cele mai înalte idealuri" - la aceasta ne îndeamnă Sfântul Părinte în mesajul său. Şi ce ideal îl întrece pe acesta: acela de a fi sfinţi ai noului mileniu?
Anca Lucaci
